553 de euro pe secundă. Acesta este ritmul cu care s-au împrumutat cabinetele Grindeanu și Tudose, controlate din umbră de liderul PSD, Liviu Dragnea, în primele șapte luni ale anului 2017.
Pentru anul 2017, Ministerul de Finanțe preconiza că valoarea împrumuturilor contractate de Guvern va fi de aproximativ 68,6 miliarde de lei. Adică în jur de 15,3 miliarde euro. Însă, doar în primele șapte luni de guvernare PSD, s-au luat deja împrumuturi de peste 10,2 miliarde de euro.
„Trebuie precizat că datoria este angajată în conformitate cu Programul Indicativ de Finanțare pentru anul 2017, care poate fi consultat pe site-ul MFP, iar contractarea împrumuturilor pentru finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea altor împrumuturi ajunse la scadență și finanțarea unor proiecte de dezvoltare au devenit o practică uzuală pentru multe state membre UE”, a transmis Ministerul de Finanțe, la solicitarea “României libere”.
A împrumutat mai mult decât Cioloș
La sfârșitul anului 2016, datoria guvernamentală s-a situat la un nivel de 37,6% din Produsul Intern Brut. „Pentru luna iunie 2017 (date estimate) se situează la un nivel de 38,1% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastrich”, a transmis Ministerul de Finanțe. Ceea ce înseamnă că, la finalul primelor șase luni din 2017, Guvernele PSD au avut nevoie de mai mulți bani decât a avut nevoie Guvernul Cioloș pentru tot anul 2016.
Potrivit legislației în vigoare privind datoria publică, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să angajeze în numele și în contul statului obligații de natura datoriei publice guvernamentale, printre altele, pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanţarea şi rambursarea datoriei publice guvernamentale.
La nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul trimestrului I 2017, conform datelor publicate de Eurostat la data de 20 iulie 2017, România s-a situat pe locul 5 între statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, după Estonia (9,2%), Luxemburg (23,0%), Bulgaria (28,6%) și Danemarca (36,7%).
50 miliarde de lei de pe piața internă
La solicitarea „României libere”, Guvernul României și Ministerul de Finanțe au transmis că, pentru anul 2017, s-a avut în vedere realizarea unor împrumuturi de aproximativ 50 de miliarde de lei, bani care vor fi luați de pe piața internă. Din această sumă, Guvernul a luat deja împrumuturi de aproximativ 30 de miliarde de lei și 340 de milioane de euro. Împrumuturile au fost garantate cu titluri de stat. Restul banilor, adică în jur de 19 miliarde de lei, vor fi luați cu împrumut până la sfârșitul anului.
Încă 1,5 miliarde lei se vor trage din împrumuturile „contractate de autoritățile publice locale (reprezentând trageri atât din împrumuturile contractate pentru investiții, cât și din cele contractate pentru refinanțarea datoriei publice locale și pentru co-finanțarea pro-iectelor europene)”, a transmis Ministerul de Finanțe.
3,6 miliarde de euro de pe piața externă
Ministerul de Finanțe, condus de Ionuț Mișa, susține că, pentru întreg anul 2017, au fost preconizate și împrumuturi (cuprinse între 3,1 și 3,6 miliarde de euro) de pe piața externă. Din această sumă, aproximativ trei miliarde de euro se vor împrumuta prin euroobligațiuni în cadrul Programului MTN (Medium Terms Notes – n.r.). Până la 31 iulie a.c., s-au emis euroobligațiuni în valoare de 1,75 miliarde de euro. Restul banilor vor fi împrumutați până la finalul anului.
Banca Mondială reprezintă o altă sursă externă de împrumut pentru Guvernul României. În prima jumătate a anului, s-au luat aproximativ 45 de milioane de euro de la Banca Mondială, adică 7,3% dintr-un credit de 600 milioane euro.
„În luna septembrie 2017 urmează să fie efectuate demersurile pentru tragerea împrumutului (…) de la Banca Mondială în valoare de 500 mil. euro”, a transmis Ministerul de Finanțe.
750 milioane de euro din rezerva de valută
Pentru a face rost de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, Ministerul de Finanțe apelează și la rezerva de valută aflată la dispoziția Trezoreriei Statului. De aici se vor lua 3,4 miliarde de lei, echivalentul a 750 milioane euro. Această sumă reprezintă scăderea netă anuală a rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului estimată pentru sfârșitul anului 2017 comparativ cu sfârșitul anului 2016.
În plus, Guvernul susține că va obține 50 milioane de lei din privatizarea companiilor de stat.
548 milioane euro de la Banca Mondială
În 2016, Guvernul Cioloș a semnat două contracte de împrumut cu Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a Băncii Mondiale. Primul, în valoare de 48 milioane euro, a fost contractat pentru proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienți. Banii au fost accesați după un an, în aprilie 2017, de Guvernul Grindeanu. Perioada de grație este de cinci ani, iar perioada de rambursare este de zece ani.
Cel de-al doilea contract, în valoare de 500 milioane de euro, a fost încheiat pentru dezvoltarea politicii FEG-DPL2 (Eficiență fiscală și dezvoltare). Banii au fost accesați de Guvernul Grindeanu în mai 2017.
660 milioane euro de la BEI
Tot Guvernul Cioloș a semnat alte două contracte de împrumut cu Banca Europeană de Investiții pentru ca România să aibă bani pentru cofinanțarea proiectelor UE 2014-2020. Pentru confinanțarea proiectelor pe Mediu, s-a luat un împrumut de 300 milioane euro, accesat de Guvernul Grindeanu în mai 2017. Pentru această sumă, comisionul se stabilește cu ocazia fiecărei trageri.
Celălalt credit, în valoare de 360 milioane euro, a fost luat pentru cofinanțarea UE pentru creștere 2014-2020. Creditul a fost accesat tot în mai 2017.
În 2036, România va plăti împrumuturile PSD din 2017
D
e la începutul anului, guvernele Grindeanu și Tudose s-au împrumutat, în medie, cu 5,66 miliarde de lei în fiecare lună. Banii au fost garantați cu titluri de stat care au data scadentă în perioada 2018-2036. Conform documentelor de la Finanțe, titlurile de stat au fost vândute pe piața internă prin opt dealeri: ING, BCR, UniCredit, Banca Transilvania, BRD, Bancpost, Citibank și Raiffeisein. Pe piața externă, titluri de stat sau fost vândute prin 17 dealeri.
Dobânzi de 5,8% pentru obligațiuni de stat
Prima plasare de obligațiuni de stat a avut loc pe 9 ianuarie 2017. Atunci, Guvernul Grindeanu a primit 575 de milioane de lei cu o dobândă de 1,35%. Suma este scadentă în aprilie 2019. Până la finalul lunii ianuarie, Guvernul Grindeanu a emis titluri de stat în valoare de 3,355 miliarde de lei, cu dobânzi cuprinse 1,35% și 5,8%. Data scadentă este cuprinsă între anii 2018 și 2027.
În februarie a.c., România a emis titluri de stat în valoare de 4,18 miliarde de lei pentru care va plăti dobânzi cuprinse între 2,25% și 5,8%. Una dintre emisiuni, în valoare de 799,996 milioane lei, a avut data scadentă pe 16 august 2017. Pentru aceasta, s-a plătit suma de 802,250 milioane lei. Restul au data scadentă în perioada 2018-2027.
În luna martie a.c. s-au emis titluri de stat în valoare de 4,153 miliarde de lei, cu data scadentă în perioada 2017-2031.
Conform documentelor de la Finanțe, în aprilie, Guvernul Grindeanu a emis titluri de stat în cuantum de 12,298 miliarde de lei. Acestea vor fi răscumpărate în perioada 2019-2036, cu dobânzi cuprinse între 1,35% și 3,875%. Una dintre emisiuni, în valoare de 4,518 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro, va ajunge la maturitate în zece ani.
15,7 miliarde lei împrumutate în ultimele trei luni
Ministerul de Finanțe a emis titluri de stat în valoare de 4,192 miliarde de lei în luna mai. Data scadentă a împrumuturilor a fost stabilită pentru perioada 2018-2031. În luna iunie a.c., s-au emis alte titluri, în valoare de 6,385 miliarde lei. Una dintre emisiuni, în valoare de aproximativ 800 milioane lei, are ca termen de răscumpărare 18 decembrie 2017. Restul împrumuturilor au fost contractate pentru perioada 2018-2024.
În iulie, Guvernul s-a mai împrumutat cu 5,114 miliarde de lei prin emiterea de titluri de stat de Ministerul de Finanțe. Banii au fost împrumutați cu dobânzi cuprinse 3,25% și 5,85%. Doar o singură emisiune, în valoare de 805 milioane de lei, beneficiază de o dobândă de 1,35%.
Datornici pe termen lung
Președintele Asociației Naționale a Antreprenorilor, Cristina Chiriac, a explicat la solicitarea RL care sunt motivele ce determină ca Guvernul să se împrumute pe termen lung. „Dacă ne uităm la obligațiunile emise de Trezorerie, observăm că acestea vor fi răscumpărate, în medie, în următorii cinci ani. Asta înseamnă că statul s-a îndatorat pe termen lung, ceea ce înseamnă că nu va avea prea curând puterea de răscumpărare a acestora. Am fost pe trend ascendent negativ în fiecare lună”, a declarat Cristina Chiriac.
Cristina Chiriac: „Sistemul fiscal este foarte împovărător în România“
Președintele Asociației Naționale a Antreprenorilor, Cristina Chiriac, menționează că Guvernul se împrumută pentru că se confruntă cu două mari vulnerabilități: gradul scăzut de colectare și creșterea cheltuielilor guvernamentale generate de plata pensiilor speciale, creșterea salariilor și a punctului de pensie. Totodată, atrage atenția că România riscă să nu își mai poată plăti la timp toate obligațiile sociale.
„Guvernul nu se va încadra în ținta de deficit bugetar“
RL: Guvernul s-a împrumutat cu zece miliarde de euro până acum.
Cristina Chiriac: Evoluția a fost ascendentă din punct de vedere negativ. În ultimii ani de zile am ținut-o tot așa. La nivelul anului 2016, în decembrie, datoria publică era de 44,5%. Nu luăm în calcul doar datoria guvernamentală. După care, din ianuarie 2017, am ajuns la 40,9%, februarie – 41,4%, martie – 42%, aprilie – 41,9. Ultima lună raportată, mai, a fost de 43,2%. Asta înseamnă că, per total, trendul a fost ascendent în sens negativ. Părerea mea este că Guvernul nu se va încadra în ținta de deficit bugetar. Urmează rectificarea financiară.
Imposibilitatea plății pensiilor și salariilor, scenariu probabil
De ce ne împrumutăm dacă economia duduie?
Avem două mari vulnerabilități: gradul scăzut de colectare a veniturilor și deficitul bugetar, care creează un dezechilibru major în bugetul consolidat. Au crescut foarte mult pensiile speciale, punctul de pensie și așa mai departe. La ora actuală, am depășit deficitul bugetar pe pensii, calculat la 15 miliarde. Estimez deficitul pe pensii la aproximativ 27 miliarde. Temerea mea cea mai mare este că vom ajunge spre finalul acestui an, dacă nu se găsesc surse suplimentare de atras la bugetul consolidat, să fim în imposibilitatea achitării tuturor obligațiilor sociale. Mă refer aici la pensii, salarii, ajutoare sociale. Aceste tertipuri de creștere a salariului minim pe economie, de suportare a CAS sau CASS de către angajator sau TVA strict au fost create tocmai ca urmare a găsirii de noi surse de venituri la bugetul de stat. Stăm nu prost, ci foarte prost.
„Toată lumea așteaptă rectificarea bugetară
Ce trebuie să facă Guvernul?
Acest minunat guvern trebuie să înțeleagă că fără niște antreprenori puternici, care să poată să își plătească taxele la stat în mod onorabil, și fără o transparență nu o să ajungem nicăieri. Sistemul fiscal este foarte împovărător în România, în special pentru micul antreprenor. În plus, până la ora actuală, trebuia să avem deja o rectificare bugetară. Multe instituții se află în blocaj financiar. Pentru că și-au prevăzut niște bani în buget, i-au cheltuit și, fără o rectificare bugetară, nu mai pot face nimic. Toată lumea așteaptă rectificarea bugetară.
Putem face rost de bani prin reducerea evaziunii?
În afara faptului că nu știe nimeni care este nivelul evaziunii, nu știm cine face evaziunea fiscală. O fac marii contribuabili? O fac mijlociii? O fac ăia mici? Haideți să facem niște politici fiscale pentru a combate evaziunea, dar țintit, nu orbește.
Cîțu: „Împrumuturi pentru salarii și pensii, faliment de stat”
Senatorul liberal Florin Cîțu susține că împrumuturile făcute de Guvern sunt făcute pentru a acoperi deficitul bugetar de 24 de miliarde, care este de trei ori mai mare față de anul trecut. „În programul de guvernare, este aprobat un buget de 24 miliarde. Anul acesta, se adaugă la datorie și deficitul bugetar de 3%. Acest deficit nu poate fi acoperit din taxe curente. După cum vedeți, veniturile sunt mult mai mici. Avem datoriile din urmă care au ajuns la dată scadentă și le rostogolesc”, a declarat fostul bancher Florin Cîțu pentru “România liberă”.
În plus, acesta a precizat că majoritatea împrumuturilor se fac pe termen scurt pentru că nimeni nu mai vrea să dea bani României pe termen lung. „De aici apar datoriile rezultate din refinanțare. Nu e o strategie foarte bună să refinanțezi de fiecare dată împrumuturile. Împrumuturile la termen scurt le refinanțezi. Ai o datorie pe care o rostogolești. Tu refinanțezi datoriile vechi cu datorii noi. Nu ai surplus la buget. Este o prostie să refinanțezi datoriile când avem creștere economică de 5,8%. În același timp, incompetența este și mai mare atunci când vedem ce se întâmplă cu banii. Banii se duc pe cheltuieli curente. Pe salarii, pe ajutoare sociale, pe subvenții. Tu nu pregătești economia pentru viitor. Nu reinventează PSD acum nimic nou. E o chestie prin care te împrumuți ca să dai salarii și pensii. Atunci, tu ești falimentar ca stat.”
Trei miliarde de leide la companiile de stat
Companiile de stat au fost lăsate de izbeliște după ce guvernele PSD, conduse de Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, au luat peste trei miliarde de lei din profitul acestora pentru a acoperi găurile bugetare generate în principal de plata salariilor și a pensiilor.
Cei mai mulți bani au fost încasați de la Hidroelectrica, care a contribuit la bugetul statului cu peste 829 milioane lei. Printre societățile cărora statul le-a luat profitul se află și Rasirom, coordonată de Serviciul Român de Informații. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de Petre Daea, a contribuit la bugetul de stat cu 22.000 lei. Banii au fost luați din profitul companiei Piscicola SA.
Guvernul condus de Sorin Grindeanu a decis pe 27 ianuarie a.c. ca reprezentanții statului din Adunările Generale ale Acționarilor și Consiliile de Administrație la societățile cu capital integral sau majoritar de stat să ia măsurile necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2016 (sub formă de dividende/vărsăminte) la bugetul de stat.
Acest minunat guvern trebuie să înțeleagă că fără niște antreprenori puternici, care să poată să își plătească taxele la stat în mod onorabil, și fără o transparență nu o să ajungem nicăieri. Sistemul fiscal este foarte împovărător în România, în special pentru micul antreprenor. În plus, până la ora actuală, trebuia să avem deja o rectificare bugetară. Multe instituții se află în blocaj financiar.“
Cristina Chiriac, președintele Asociației Naționale a Antreprenorilor
Citește ziarul integral în format .PDF aici !
