Toți oamenii mogulului. Liviu Dragnea i-a dat lui Sebastian Ghiță 46 milioane de euro din Cadastru. Banii au mers în conturile Asesoft, Teamnet și XOR-IT | DEZVĂLUIRE

Instituția statului român care a trimis cei mai mulți bani în conturile firmelor lui Sebastian Ghiță este Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Share

Petru Zoltan 0 comentarii

Actualizat: 04.05.2017 - 20:12

Instituția statului român care a trimis cei mai mulți bani în conturile firmelor lui Sebastian Ghiță este Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Este vorba de aproape 55 milioane de euro. Din această sumă, 46 milioane de euro au fost încasate cu girul lui Liviu Dragnea pe când acesta din urmă era ministru al Dezvoltării Regionale.

Banii pe care Ghiță i-a luat de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) s-au dus în conturile firmelor Asesoft, Teamnet și XOR-IT, toate deținute într-un fel sau altul de fostul politician, până de curând. Sumele au fost destinate achiziției de programe informatice, mentenanță, servere și consumabile pentru ANCPI încă din 2007.

2007, anul marilor începuturi 

Tot în perioada când Sebastian Ghiță începea să facă afaceri cu Cadastrul debutau și operațiunile de vămuire, de către acesta, a contractelor IT scoase la licitație de instituțiile statului. Conform DNA, patronii unor firme ar fi acceptat să-i plătească lui Ghiță o „taxă de protecție“ pentru a câștiga contractele sau pentru ca acestea să se deruleze în bune condiții. Adică să-și primească la timp banii de la stat. Motivul: Sebastian Ghiță era unul dintre cei mai influenți afaceriști, protejat la cel mai înalt nivel.

A nășit și miruit pe toată lumea, în funcție de interesele sale. De exemplu, în anul 2006 a fost nașul de cununie al lui Codruț Șereș, ministrul Economiei și Comerțului în Guvernul Tări-ceanu. Procurorii anticorupție susțin că de prin 2007 Ghiță se lăuda că are influență asupra unor miniștri, cum ar fi Zsolt -Nagy și Valerian Vreme de la Comunicații, Eugen Nicolăescu şi Nicolae Bănicioiu – Sănătate, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general al APIA, Doru Nechiti. Dar și asupra fostului premier Victor Viorel Ponta. 

Cadastrul, de la Interne la Dezvoltare

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) este una dintre cele mai râvnite instituții publice de către politicieni. Cine deține controlul asupra acesteia controlează modul în care este împărțit peste un miliard de euro. De ce un miliard de euro? Pentru că atât ar urma să coste implementarea unei modalități electronice de cadastrare în toată țara. Până în 2002, activitatea de cadastrare a funcționat în subordinea Guvernului, apoi a fost transferată în subordinea Ministerului de Interne.

În 2011, Elena Udrea a transferat-o în subordinea sa, adică la Ministerul Dezvoltării Regionale. Unde se află și acum. Marile tunuri date de Ghiță la -ANCPI au început acum zece ani, în 2007, când Cadastrul era în subordinea Internelor, iar ministerul era condus de liberalul Cristian David.

Primele 2,4 milioane de euro

În iunie 2007, la conducerea ANCPI a fost numit Robert Iulian Tatu de către ministrul de Interne, Cristian David. La câteva zile după ce Tatu a ajuns pe funcție, firma lui Sebastian Ghiță a primit primul contract, în valoare de aproximativ un milion de euro, pentru a livra imprimante și faxuri. După alte câteva zile, pe 25 iunie 2007, a mai primit un contract de 610.000 euro, pentru a livra 22 de servere. În aceeași zi, ANCPI a mai comandat servere în valoare de 130.000 euro. 

Proasta gestiune a documentele din arhiva ANCPI l-a inspirat pe Ghiță: Asesoft s-a oferit să vândă un sistem de gestionare a arhivelor, pentru care a primit aproximativ 450.000 euro. Iar la finele anului 2007 a mai primit un mic contract, de 13.000 de euro, pentru servicii de imprimare, calibrare și securizare a etichetelor. 

Astfel, firma lui Ghiță a primit în anul 2007 contracte în valoare de aproximativ 2,2 milioane euro. În anul 2008, Ghiță a mai prins un contract, în valoare de 209.000 euro, pentru furnizarea unor produse consumabile IT. 

4,8 milioane de euro cu girul lui Nica 

După alegerile parlamentare din 2008, Traian Băsescu a reușit să-l instaleze la Palatul Victoria pe Emil Boc de la PDL. Cabinetul de miniștri, însă, era format din politicieni de la PDL și PSD. Inclusiv prietenul lui Sebastian Ghiță, Victor Viorel Ponta, prinsese un loc în Guvern ca ministru pentru Relația cu Parlamentul. Tot atunci s-a schimbat și conducerea de la ANCPI – în locul lui Tatu a fost numit Mihai Busuioc, actualul secretar general al Guvernului.

La patru luni de la instalarea noului Guvern, în aprilie 2009, Teamnet (companie controlată de Sebastian Ghiță) a primit un contract de 4,8 milioane euro de la ANCPI pentru furnizarea sistemului cod de bare pentru arhivele de cărți funciare. Până în toamna lui 2009, Ministerul de Interne, în subordinea căruia func-ționa Cadastrul, a fost condus de pesedistul Dan Nica. 

Nici două milioane de euro de la Vasile Blaga

La finele lui 2009, firma lui Sebastian Ghiță a mai primit un contract de peste un milion de euro pentru a presta servicii în folosul ANCPI. Un an mai târziu, în 2010, Teamnet a mai primit un contract, în valoare de 612.000 euro, pentru furnizarea unor etichete cu holograme personalizate pentru arhivarea cărților funciare și servicii de asistență tehnică.

Ambele contracte au fost atribuite companiilor lui Ghiță pe mandatul de ministru de Interne al lui Vasile Blaga. Ulterior, însă, ușile de la ANCPI au fost închise pentru firmele lui Sebastian Ghiță. Prin firma Asesoft, totuși, Ghiță a mai primit un contract în valoare de aproximativ 100.000 euro pentru servicii de mentenanță Red Hat la sistemul de operare Linux. Însă acesta era doar mărunțiș.

Ponta l-a montat pe omul lui Ilie Sârbu la ANCPI

Pe 7 mai 2012, însă, jocurile politice l-au făcut premier pe Victor Viorel Ponta. Una dintre primele măsuri luate de acesta a fost să trimită Corpul de Control la Cadastru pentru a controla cum s-au cheltuit fondurile publice. La mijloc era vorba, de fapt, de dorința lui Ponta de a-l schimba din funcția de șef al ANCPI pe Mihai Busuioc, considerat loial altora.

Ceea ce s-a și întâmplat: Corpul de Control a identificat mai multe nereguli în derularea unui proiect al ANCPI pentru care Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a împrumutat România cu peste 47 milioane de euro. Principalul responsabil a fost șeful ANCPI, Mihai Busuioc. În locul acestuia a fost numit Marius Arthur Ursu, unul dintre apropiații lui Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta. Mai mult, odată cu schimbarea lui Busuioc din fruntea ANCPI, firmele lui Ghiță au devenit principalul furnizor de softuri și echipamente IT. 

Dragnea, Moș Crăciun pentru Ghiță: 38.200.000 euro 

Pe 21 decembrie 2012, premierul Victor Ponta l-a numit pe Liviu Dragnea la șefia Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În subordinea acestui minister se afla și ANCPI, încă din 2011. Înainte cu două săptămâni ca Dragnea să preia mandatul la Dezvoltare, pe 8 decembrie 2012, directorul Marius Arthur Ursu anunțase organizarea unei licitații.

Aceasta, împărțită în trei loturi, viza servicii de conversie cărți funciare într-o bază de date textuală și arhiva digitală în județele Bistrița-Năsăud, Mureș, Bihor, Alba, Caraș-Severin, Harghita, Arad, Brașov, Timiș. Valoarea estimată a contractului a fost stabilită la 48,2 milioane euro. Un an mai târziu, în preajma sărbătorilor de Crăciun din anul 2013 (mai exact, pe 23 decembrie) s-a semnat contractul cu firma Teamnet International SA, pentru toate cele trei loturi. Valoarea totală a contractului a fost stabilită la aproximativ 171,3 milioane lei, adică 38,2 milioane euro.

Moșu’ Dragnea, alte 7,74 milioane euro pentru Teamnet

Tot în mandatul de ministru al lui Liviu Dragnea, ANCPI a anunțat organizarea unei licitații pentru realizarea unui sistem informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară. Prin acest proiect se dorea achiziționarea de servicii de analiză, proiectare și realizare a sistemului E-Terra 3. Valoarea estimată a contractului a fost de 9,77 milioane euro, iar banii erau asigurați din fonduri europene. Pentru acest contract au fost depuse trei oferte: una din partea -Teamnet International (firma lui Ghiță), a doua din partea asocierii de firme En-Genius Solutions și Bull România,  iar a treia din partea Star Storage în asociere cu Indra Sistem. 

Comisia de evaluare a licitației a respins ofertele depuse de cele două grupuri de firme, astfel că în cursa pentru atribuirea contractului a rămas doar Teamnet International. Conform anunțului de atribuire a licitației, pe 29 decembrie 2014 firma lui Ghiță a primit contractul, pentru suma de 7,74 milioane euro.   

Programul E-Terra al ANCPI, plin de erori

Firma Teamnet International a realizat programul E-Terra pentru ANCPI, însă acesta nu funcționează integral. Acest sistem informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară este principalul sistem informatic al Agenției prin care se realizează administrarea evidenței electronice de cadastru.

Sursă din ANCPI: „Programul este un eșec“

În noiembrie 2016, programul E-Terra 3 a blocat piața imobiliară pentru că nu a funcționat timp de zece zile. Cadastriștii susțin că programul funcționează,  în medie,  trei zile din cinci. 

Angajații de la Cadastru au constatat că programul conține o serie de erori,  iar în unele cazuri nu funcționează deloc. Unul dintre angajații de la Cadastru a povestit pentru RL, sub protecția anonimatului, că acest program este un eșec. De exemplu, una dintre erori constă în faptul că nu identifică cartea funciară. „Un cetățean a cerut un extras de carte funciară la zi, pentru că el avea o copie mai veche. Programul nu a găsit cartea funciară, deși era evident că aceasta există în forma fizică. Omul a crezut că nu vreau să-i dau documentul și mi-a făcut plângere penală la poliție. Am zeci de colegi din întreaga țară care au plângeri la poliție din acest motiv. Noi suntem anchetați penal, dar firma și-a luat banii“, a spus sursa din ANCPI. 

Teamnet, în insolvență 

Teamnet a fost înființată de afaceristul Sebastian Ghiță în anul 2001, ca parte a grupului de firme Asesoft. În august 2012, cu câteva luni înainte de a ajunge deputat în Parlamentul României, Sebastian Ghiță a anunțat că și-a vândut acțiunile deținute la Teamnet. Conform Registrului Comerțului, Teamnet International are ca acționari opt firme, printre care și International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, dar și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre din Grecia. 

Președintele Consiliului de Administrație este Bogdan Padiu, considerat mâna dreaptă a lui Sebastian Ghiță. Mai mult, Padiu și Ghiță au fost colegi de liceu. Bogdan Padiu este căsătorit cu Maria Luiza Padiu, fostă judecătoare la Judecătoria Sectorului 3. Judecătoarea Padiu și-a dat demisia din magistratură la începutul anului 2012. Soții Padiu dețin împreună societatea Invest Guidance. Maria Luiza Padiu deține și 25% din firma TNI Stock Invest, restul părților sociale fiind deținute de oamenii lui Sebastian Ghiță.

Firma Teamnet International se află în insolvență și este administrată judiciar provizoriu de Trust Insolvency SPRL, reprezentată de Dana Rădulescu. 

La pachet cu Asesoft, acuzații de spălare de bani 

Direcția Națională Anticorupție a solicitat Registrului Comerțului să notifice firmele Teamnet International și Asesoft International cu interdicția de a fi dizolvate sau lichidate pentru că sunt urmărite penal. Cele două firme sunt acuzate de complicitate la trafic de influență în formă continuată și spălarea banilor. „De asemenea, în cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra bunurilor imobile aparținând inculpatelor S.C. Asesoft International S.A. și S.C. Teamnet International S.A. până la concurența sumelor de 13.299.972 lei, respectiv 23.195.578,2 lei“, se menționează într-un comunicat al DNA. 

ACUZAȚII. Ghiță, șpăgi de la patronii din IT  

Fostul deputat Sebastian Ghiță este acuzat că, din anul 2007, a început să perceapă comisioane sub forma unor contracte fictive pentru a facilita patronilor din industria IT să obțină contracte publice sau să intervină pe lângă reprezentanții statului pentru a nu bloca proiectele. De exemplu, Sebastian Ghiță a primit, între 2007 și 2014, de la firma Siveco, patronată de Irina Socol, nu mai puțin de 22,8 milioane lei.

„În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a promis că își va exercita influența asupra factorilor decizionali și funcționarilor publici din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, CNAS, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalului Județean de Urgență Ploiești, Consiliului Județean Tulcea, Consiliului Județean Brașov, în vederea atribuirii și derulării în bune condiții (fără impedimente la acordarea plăților) a contractelor finanțate din fonduri publice încheiate cu societatea respectivă“, susține DNA într-un comunicat de presă emis în februarie 2017.

INVESTIGAȚIE. Mărirea și decăderea lui Ghiță

RL publică, începând de astăzi, un serial de investigații jurnalistice care va radiografia întreaga rețea de afaceri cu statul a lui Sebastian Ghiță. Această serie de anchete bazată pe date certe și fapte fără dubiu va devoala mecanismul prin care instituții-cheie ale statului român și-au pus interesele strategice în mâinile lui Sebastian Ghiță. Mai mult, au plătit câteva sute de milioane de euro în conturile firmelor controlate de fostul deputat PSD. Bilanțul e uluitor: în puțin mai mult de o decadă, zeci de instituții publice au acordat mii de contracte companiilor deținute de Ghiță.

Puteţi citi aici ziarul RL în variantă PDF.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...