Procurorii redeschid a patra oară dosarul Revoluţiei. Parchetul militar recunoaște lovitura de stat din 22 decembrie 1989

După ce Secția Parchetelor Militare, condusă de generalul de brigadă magistrat Gheorghe Coșnean, s-a codit să înceapă urmărirea penală în dosarul Revoluției din decembrie 1989, în sfârșit s-a hotărât să aplice deciziile CEDO...

Share

Ondine Ghergut 0 comentarii

Actualizat: 03.11.2016 - 20:26

După ce Secția Parchetelor Militare, condusă de generalul de brigadă magistrat Gheorghe Coșnean, s-a codit să înceapă urmărirea penală în dosarul Revoluției din decembrie 1989, în sfârșit s-a hotărât să aplice deciziile CEDO și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, așa cum a cerut și „România liberă“.

Gheorghe Coșneanu este generalul magis­trat care a coordonat ancheta în 2014 și a închis dosarul Revoluției fiind convins că nu există crime împotriva umanității, deși în decembrie 1989 au fost ucise circa 1.000 de persoane și rănite alte circa 2.000. Iar crimele au fost comise pe întreg teritoriul țării, după același scenariu. 

Precizăm că în 2014 generalul Coșneanu a clasat dosarul, sfidând deciziile CEDO date până atunci  în Dosarul Revoluției. După ce a coordonat închiderea dosarului Revoluției, Coșneanu a fost avansat la funcția de șef al Secției Parchetelor Militare.

În iunie 2016, instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis redeschiderea dosarului Revoluției pentru că procurorii militari „nu au făcut o anchetă efectivă“. Altfel spus, au mimat administrarea probelor în dosar.

Potrivit legii, după această decizie a instanței supreme, Secția Parchetelor Militare, condusă de generalul Coșneanu, era obligată să redeschidă imediat dosarul, să înceapă urmărirea penală in rem încă de atunci, dar nu a făcut-o.

„România liberă“ a dezvăluit tergiversarea anchetei într-o serie de articole publicate în lunile august și octombrie anul acesta.

Coșneanu își recunoaște greșelile 

Generalul magistrat Gheorghe Coșneanu recunoaște, într-un comunicat,  ce au susținut ani în șir revoluționarii de la Asociația 21 Decembrie 1989  și „România liberă“ și anume obligativitatea începerii urmăririi penale sub acuzația de săvârșire a infracțiunii de crime împotriva umanității, scopul fiind  “păstrarea puterii”. 

Prin „acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare,  vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității“, spun, acum, procurorii lui Coșneanu.

După 22 decembrie 1989, la conducerea țării erau „ultimul pe listă, Ion Iliescu“, susținătorii acestuia, precum și generalul KGB-ist Nicolae Militaru, generalii Iulian Vlad, Victor Athanasie Stănculescu, Pârcălăbescu, toți conducătorii  Armatei și ai Securității. Ei doreau să „păstreze puterea“ prin orice mijl­oace, inclusiv prin crime.

De altfel, față de aceștia a fost în­cepută urmărirea penală pentru crime împotriva umanității încă din 2005-2006, de echipa gen. ma­gistrat Dan Voinea, dar dosarul a fost închis, ultima dată chiar de echipa lui Coșneanu (în 2014). 

În ultima lună, revoluționarii au cerut readucereala Secția Parche­telor Militare a procurorilor care au făcut corect încadrările juridice în 2005-2006 pentru a termina ancheta deoarece la concluziile lor au ajuns atât judecătorii CEDO, cât și cei de la instanța supremă. 

Săptămâna trecută, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a refuzat solicitarea, garantându-le revoluționarilor că se va face anchetă efectivă și dosarul va fi trimis în judecată, după cum  ne-a spus Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989.

Erorile asumate

Șeful Parchetelor Militare, gen. Coșneanu, recunoaște și alte argu­mente ale fostei echipe de anche­tatori din 2005-2006, și anume că „situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de loca­lităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reie­se existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale și difuzarea unor ordine, rapoarte și informaţii false, scoaterea în stradă și înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război ci­vil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale și Ministerului de Interne sau aceluiași minister, în scopul preluării puterii și legitimării noilor lideri“.
De asemenea, recunoaște rolul de manipulator al TVR „cu consecinţa generării unui război psihologic și mediatic care a condus la producerea a numeroase victime“.

Antonie Popescu, avocatul re­volu­ționarilor, ne-a declarat că „este bine că s-a început urmărirea penală, dar nu avem nicio încredere că se va face o anchetă corectă“.   

22 DECEMBRIE 1989. Ion Iliescu și susţinătorii au preluat conducerea 

Pe 22 decembrie, Ion Iliescu a apărut în jurul prânzului la TVR, apoi în jurul orei 23.00 a anunţat constituirea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, ca noul organ al puterii. Alături de el se afla și generalul Athanasie Stănculescu. După acest moment, au mai fost ucise prin împușcare peste 700 de persoane și rănite circa 2.000.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...
loading...