50 de ani după semnarea „Pactului Catacombelor“ în subteranele Romei, Papa Francisc readuce la viaţă spiritul acestui text, cerând Bisericii în special simplitate şi ajutarea săracilor.
Stilul de viaţă al Papei Francisc, care a fugit de palatul Apostolic în favoarea unei camere în aripa oaspeţilor de la Vatican, şi viziunea sa a Bisericii pe care o consideră „un spital de campanie pentru îngrijirea răniţilor”, a readus în actualitate interesul pentru un document vechi de o jumătate de secol – Pactul Catacombelor.
50 de ani după semnarea Pactului Catacombelor, Papa Francisc, care era student la Teologie la Buenos Aires la sfârşitul Consiliului Vatican II, încarnează la cel mai înalt nivel spiritul acelui text al Bisericii. Când călătoreşte în străinătate el nu circulă în limuzine oficiale, ci în maşini obişnuite. Interlocutorii săi sunt unanimi evocând simplitatea sa, iar Papa Francisc cere mereu fraţilor cardinali să refuze mondenitatea şi ambasadorilor Vaticanului, „nunţiu papal”, să repereze viitorii episcopi care vor fi „aproape de oameni”. Exemplul său face emuli sau pune în evidenţă comportamentul celor care nu au renunţat la lux.
În seara zilei de 16 noiembrie 1965, cu trei săptămâni înaintea încheierii Conciliului Vatican II, circa 40 de cardinali au decis să celebreze liturghia într-o veche basilică subterană din catacomba Santa-Domitille de la periferia Romei. Locul şi momentul au avut o semnificaţie specială pentru Biserică, marcând locul despre care tradiţia spune că doi soldaţi romani au fost executaţi pentru convertirea la creştinism. Sub picioarele cardinalilor, în cei peste 10 km de tunele se aflau mormintele a peste 100.000 de creştini, datând din primele secole ale Bisericii. Între altele, Mesa a fost celebrată puţin timp înaintea sfârşitului Conciliului Vatican II, o adunare istorică a tuturor cardinalilor din lume, care peste trei ani a pus Biserica pe calea reformei şi a unui angajament fără precedent cu lumea modernă – lansarea unui dialog cu alţi creştini şi alte religii, aprobând libertatea religioasă şi deplasarea Mesei în latină la alte limbi.
„Biserica săracilor“
O altă preocupare a celor 2.200 de feţe bisericeşti participante la Vatican II era de a face din catolicism o „Biserică a săracilor” şi cardinalii reuniţi în catacomba Dimitille au dorit ca acest angajament să devină realitate. În timp ce liturghia se săvârşea în penumbra basilicii din secolul al IV-lea, fiecare dintre prelaţi au venit până la altar şi şi-au trecut numele pe un scurt, dar impresionant manifest prin care toţi s-au angajat „să încerce să trăiască după modul obişnuit al poporului nostru în tot ce priveşte locuinţa, hrana, mijloacele de transport şi problemele anexe”.
Semnatarii s-au angajat să renunţe la bunurile personale, veştminte fanteziste şi la numele şi titlurile care exprimă importanţă şi putere”. Documentul a devenit cunoscut ca „Pactul din Catacombe” şi semnatarii sperau să marcheze o turnură în istoria Bisericii. În loc de asta, Pactul Catacombelor a dispărut şi nimeni nu ştie unde se află exemplarul original semnat în catacombele Dimitille. Documentul menţiona istorii importante din Vatican II şi când copii ale textului apăreau în circulaţie nu se ştia cât făcea parte din actul original. Între altele se află în litigiu şi numărul exact şi numele semnatarilor originali, dar, potrivit surselor citate de media, există încă un singur supravieţuitor – Luigi Bettazzi, 92 ani, în prezent cardinal emerit al diocezei italiene Ivrea. Peste jumătate din semnatarii iniţiali sunt latino-americani şi prelaţii de astăzi continuă spiritul textului din 1965, „Isus, Biserica şi săracii” şi adoptă o viaţă sobră care le permite să fie apropiaţi de popor.
Papa Francisc, adeptul Pactului
În cursul ultimilor ani, în apropierea aniversării a 50 de ani de la Conciliul Vatican II şi de la semnarea Pactului Catacombelor, aceste două episoade remarcabile ies din umbră. Membrii unui cerc de teologi şi istorici, în special în Germania, au început să vorbească şi să scrie public despre Pact. Dar poate nimic nu a relansat şi legitimat Pactul Catacombelor decât alegerea-surpriză în martie 2013 a argentinianului Jorge Mario Bergoglio ca Papa Francisc. Fără să citeze vreodată Pactul catacombelor, Francisc a evocat principiile acestuia declarând presei câteva zile de la alegerea sa că doreşte o „Biserică săracă, pentru săraci”. De la început a renunţat la apartamentele şi Biroul din Palatul apostolic de la Vatican şi trăieşte modest în aripa pentru oaspeţi. El subliniază că toţi cardinalii trebuie să trăiască simplu şi umil şi cere mereu pastorilor să „rămână aproape de cei care au mai multă nevoie”. „Programul său este în cel mai mare grad ce era pactul Catacombelor”, declară cardinalul Walter Kasper, teolog german la pensie.
