La o primă citire a programului de guvernare, în acest document pot fi descoperite erori care puteau fi corectate printr-o simplă căutare pe Google.
De exemplu, la pagina 17 a programului, la capitolul ”Încredere”, PSD anunță că ”va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în tara noastră, deși foarte multe state le-au făcut cu mult înainte și cu rezultate foarte bune”. Concret, spune că va înființa, pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). ”
Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €. Estimăm că 10 mld. € vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități”.
Problema în această frază este apariția Șantierului Naval Constanța. Acesta are ca acționar principal, cu 94,7986% din acțiuni, potrivit datelor publicate de Bursa de Valori București, pe Resource Internațional SA, cu sediul în Insulele Marshall. Șan-tierul este controlat de omul de afaceri constănțean Gheorghe Bosânceanu, iar președintele Consiliului de Administrație este soția sa, Dumitrița.
SNC a fost privatizat în 2002, la acea vreme Bosânceanu fiind membru PSD. Liberalul Dan Radu Rusanu spunea atunci că “procesul de privatizare are o singură finalitate: transferul proprietății de stat în folosul clienților politici, pe seama diminuării resurselor bugetului de stat”. După o perioadă grea, din cauza crizei globale, SNC pare că și-a revenit și a marcat, în 2015, un profit-record pentru ultimii ani, de 29.094.981 lei.
Cazul terminalului de pasageri
Alte gafe întâlnim la capitolul dedicat Portului Constanța. Acesta începe cu platitudini pe care le poate rosti orice elev de liceu, cum ar fi: ”Portul Constanţa este cotat ca cel mai mare port maritim din România, bine dezvoltat şi care oferă foarte multe facilităţi.” Continuă în același registru: ”Portul Constanţa are capacitatea de a fi extins către Europa cu condiţia unei dezvoltări a conexiunilor cu transportul feroviar, cât şi cu cel rutier, dar şi de a îmbunătăţi condiţiile de navi-gaţie pe Dunăre.”
Dincolo de acest lucru, PSD anunță că își propune ”realizarea unui terminal modern de pasageri pentru navele de croazieră care opresc în Portul Constanţa.”
Dacă ar fi dat o fugă în Portul Constanța sau dacă ar fi dat un simplu ”search” pe Google ar fi observat că în Portul Constanța există un terminal de pasageri de peste un deceniu. Construcția a fost finalizată în anul 2015 și a costat 2.85 milioane de euro, 45% din sumă provenind de la bugetul de stat.
Are atât funcția de primire a turiștilor, cât și funcție comercială. Numărul de nave de pasageri care acostează aici nu este nicidecum în creștere, ca să se simtă nevoia unui nou terminal.
Dimpotrivă, dacă în anul 2014 soseau 92 de nave, în 2016 a fost vorba de circa 20, iar viitorul se anunță sumbru, din cauza faptului că Marea Neagră este văzută, în întregul ei, ca o zonă instabilă. Interesant este că PSD ar fi putut obține toate aceste informații de la administratorul terminalului, Teodor Patrichi, membru PSD.
Cu o pagină mai jos, PSD se contrazice și spune că își propune modernizarea tuturor terminalelor de pasageri din porturile cu un ridicat potenţial turistic pe care le deține România: Orşova, Moldova Veche, Constanţa, Tulcea, Brăila.
Proiecte fanteziste
Programul de guvernare mai prevede o serie de proiecte fanteziste, care necesită, ca să fie puse în practică, investiții de ordinul sutelor de milioane de euro. Este vorba, de exemplu, despre realizarea unor terminale containere pe insule artificiale. În port există o insulă artificială, creată cu pământul excavat pentru crearea portului, dar o investiție acolo necesită fonduri mari, pe care statul nu și le poate permite. Există și varianta unor investiții private, s-a anunțat chiar o posibilă investiție americană (de către proaspătul deputat PSD de Constanța Iulian Iancu), dar nu este pentru prima dată când se fac astfel de promisiuni, fără a se concretiza nimic.
Revine „podul lui Tăriceanu“
O altă gafă din program este realizarea unui pod rutier peste canalul de legătură dintre zona fluvio-maritimă şi racorduri de drumuri interioare şi exterioare Portului Constanţa.” Un astfel de pod a fost inaugurat anul trecut, după mai bine de cinci ani de la începerea lucrărilor. Podul a fost vizitat chiar de Liviu Dragnea, pe 13 noiembrie 2014, alături de Călin Popescu Tăriceanu.
Acesta a confundat podul nou cu cel vechi, din Agigea, și i-a certat pe ziariștii care i-au atras atenția că se înșală. “Eu vin de la Bucureşti şi ştiu mai mult decât voi!”. Noul pod rutier traversează Canalul Dunăre – Marea Neagră la Agigea şi face legătura între DN 39 şi autostrada A4, evitând trecerea prin localităţile Lazu şi Agigea, și cel mai mare pod rutier de tip cu hobane din România.
