Dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuși, pentru înscrierea în patrimoniul UNESCO, a fost trimis la Paris plin de greșeli de limbă și de conținut. Oficial, Institutul Național al Patrimoniului a motivat că a fost retras pentru „completări“, ascunzând însă problemele de fond, din cauza cărora Comitetul Patrimoniului Mondial nu a decis includerea operelor de la Târgu Jiu pe listele UNESCO.
Consultați galeria foto și documentul atașat.
De 25 de ani, România dorește să includă operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu pe listele UNESCO. În mod normal, dată fiind anvergura internațională a sculptorului și unicitatea ansamblului, înscrierea pe listele UNESCO ar fi fost un demers ușor, de fiecare dată însă autoritățile române au dat dovadă de incompetență și nu au reușit să convingă experții de la Paris să accepte propunerea noastră.
Ziarul RL a intrat în posesia dosarului depus de către Ministerul Culturii la UNESCO și demonstrează cât de neprofesionist a fost întocmit. Un capitol din acest raport este plin de greșeli de limbă, de cuvinte inexistente în franceză și de repetiții supărătoare. O frază la începutul textului a fost copiată de pe Wikipedia.
„Traducerea în limba franceză este dezastruoasă, cu acorduri greșite între substantiv și adjectiv, cu terminații inexistente, cu virgule și predicate lipsă, cu articole și prepoziții puse greșit și cuvinte folosite aiurea. Maltratat lingvistic, textul despre ansamblul de la Târgu Jiu devine o aberație totală, coșmarul despre Brâncuși al unui elev mediocru, care are a doua zi lucrare la franceză“, a comentat traducătoarea Luiza Vasiliu.
Premierul Victor Ponta a folosit operele ca simboluri electorale în campania din 2012 și și-a asumat includerea ansamblului pe listele UNESCO, alocând bani de la bugetul de stat pentru întocmirea dosarului de candidatură.
Instituția responsabilă pentru acest demers este Institutul Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, și, deși am insistat să ni se comunice câți bani publici au fost cheltuiți pentru întregul proiect, instituția nu a furnizat informația cerută. Potrivit surselor RL, peste 30.000 de euro a costat realizarea dosarului.
Doina Lemny: „Am dorit să văd dosarul, dar nu mi s-a transmis“
Doina Lemny, cercetător la Centrul Pompidou, autoare a numeroase studii, dar şi a monografiei Brâncuşi, la editura pariziană Oxus, în seria „Les Étrangers de Paris – Les Roumains de Paris“, s-a arătat dezamăgită de modul în care Ministerul Culturii a gestionat dosarul Constantin Brâncuși. Deși a contribuit cu un text pentru raport, responsabilii de proiect nu i-au transmis varianta finală, ca să o evalueze înainte de trimiterea la Paris. „Mi-am dorit să ajut în acest dosar, dar am fost extrem de dezamăgită. Dosarul s-a făcut ca la Cântarea României. M-au rugat să contribui cu un text despre Brâncuși și am spus că voi contribui cu cea mai mare plăcere, cu condiția să văd forma finală a raportului. Am insistat pentru acest lucru. Am trimis contribuția mea, dar apoi nimeni nu mi-a mai trimis nimic. M-am simțit păcălită“, a comentat pentru RL expertul Doina Lemny.
Consilierul prezidențial pentru cultură, Sergiu Nistor, a contribuit și el cu un capitol la acest raport. Mai mult, Nistor este și președintele ICOMOS România, organizație neguvernamentală internațională pe lângă UNESCO, care realizează expertizele monumentelor ce se doresc a fi incluse pe listele UNESCO.
Întrebat ce anume a fost incomplet în dosarul trimis la Paris, Nistor a răspuns pentru RL: „Au fost câteva observații din partea experților străini ICOMOS, care susțineau că poate ar fi bine ca numai Coloana Infinitului să fie inclusă pe listă și nu am vrut acest lucru. Nu știu cât de importantă a fost limba franceză în analiza experților de la Paris“. Faptul că ansamblul lui Brâncuși nu a fost prezentat drept un întreg unitar este vina autorităților române.
Pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial, bunul propus trebuie să corespundă unor criterii. Primul criteriu este ca produsul cultural să fie o capodoperă, iar al doilea să reprezinte o sursă de inspirație pentru domeniul respectiv. Pledoaria românilor ar fi trebuit să fie construită plecând de la aceste idei.
„Capodopera este unică. Ei au plecat de la ideea că Brâncuși este cunoscut peste tot în lume. În câteva pagini se putea spune că Brâncuși este inegalabil în secolul XX și unul dintre cei mai mari sculptori europeni din toate timpurile. Accentul trebuia pus că acest tip inegalabil nu a făcut decât un singur ansamblu monumental. Ei, în schimb, au încercat să explice, fără să știe s-o facă, ce semnificație a avut sau nu a avut acest ansamblu. Ce a vrut și ce nu a vrut Brâncuși să spună. Asta este fără importanță. Au comparat cu alte bunuri înscrise pe listă. Asta e valabil când vrei să înscrii o nouă catedrală gotică, sau o nouă biserică bizantină, sau o altă clădire din secolul XX. Dar la Brâncuși, raportul trebuia să transmită ideea că ansamblul este unic și inegalabil“, a comentat sub anonimat, pentru RL, un expert UNESCO.
Mai mult, pentru a convinge experții UNESCO, Primăria Tg. Jiu, și ea inclusă în proiect, ar fi trebuit să conceapă un traseu turistic pentru întreg ansamblul. Calea ferată care taie Aleea Eroilor, cea care leagă cele trei monumente (Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului), ar fi trebuit desființată. Autoritățile române nu au putut explica experților ICOMOS nici științific, nici logic modul de delimitare a zonei de protecție a Căii Eroilor.
Responsabilul pentru raport, Dana Mihai, a refuzat să stea de vorbă cu jurnalistul RL, în ciuda încercărilor noastre repetate de a obţine lămuriri.
