Conducerea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi-a prezentat demisia de 18 luni, dar continuă să semneze documente oficiale ale instituţiei.
Fosta conducere a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) de până în 2012 a fost pusă sub acuzare in corpore în ultimii ani, tocmai pentru diverse ilegalități comise în procesul de restituire a proprietăților confiscate de regimul comunist. La finele acelui an, guvernul condus de Victor Ponta îl numea la conducerea instituției pe fostul deputat PSD de Vrancea George Băeșu, cumătrul baronului de Focşani Marian Oprișan. Prin această numire, se intenţiona ca George Băeșu să aducă un suflu nou, dar mai ales corectitudine în îndeplinirea sarcinilor de restituire a proprietăților confiscate abuziv.
Dar iată că pe 2 martie 2015, fără ca nimeni să se aștepte, şeful împreună cu tot staff-ul ANRP a demisionat. Și de peste 18 luni de zile, nici un premier al României, nici Victor Ponta, nici Dacian Cioloș, nu a luat la cunoștință de demisia conducerii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. În aceste condiţii, George Băeșu, președinte, Sorin Lazăr, Claudița Selavărdeanu și Alexandru Bala, vicepreședinți, deşi şi-au anunţat demisia, încasează salariile la zi. În același timp, această conducere care, pe hârtie, a demisionat semnează pentru retrocedarea de bunuri, sfidând legea și bunul simț.
Codul Muncii prevede expres condițiile demisiei din funcție: „Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.”
Întrebări punctuale, răspunsuri cu laude
În legătură cu această situație de o ciudățenie atipică, „România liberă“ a adresat câteva întrebări Cancelariei Premierului României, respectiv celui care a devenit, între timp, Dragoș Tudorache:
1.Încă din mai 2015 întreaga conducere a Autorității Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) în frunte cu șeful acestei instituții, George Băeșu, și-a depus demisia. De ce nu a fost aprobată demisia celor în chestiune, nici până acum? Și de ce în tot acest răstimp membrii conducerii ANRP au semnat acte de restituire a proprietăților? Aveau prin lege acest drept, demisionari fiind?
2.În ianuarie-februarie 2016, premierul Dacian Cioloș a trimis Corpul de Control al prim-ministrului, la ANRP. Raportul Corpului de Control în această chestiune a fost întocmit? Și dacă da, îl puteți pune la dispoziția media, sau are capitole secrete sau nedestinate publicului?
După 14 zile, Cancelaria prim-ministrului a răspuns printr-un comunicat, livrat însă de către cabinetul președintelui ANRP, dar nesemnat și neasumat de nimeni. În respectivul act, în ciuda întrebărilor noastre, sunt înșiruite nenumăratele și excepționalele fapte și merite ale conducerii demisionare. Am revenit şi am invocat în fața ministrului Dragoș Tudorache penibilul situației în care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților nu răspunde la întrebările puse, iar domnia sa a precizat că ”într-adevăr nu sunt răspunsurile așteptate”, dar că ”nu sunt întru totul nefolositoare!”
Și astfel situația de la ANRP rămâne în continuare una de excepție.
Cei 7 consilieri magnifici din Vrancea
Nedorind să-și uite originea, directorul demisionar al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), George Băeșu, a angajat în instituție mai toate rubedeniile generalului SRI în rezervă Securitate Petrache Cîndea, fost aghiotant și șef de cabinet al generalului Iulian Vlad, șeful Securității României până în decembrie 1989. Primul a mai ocupat funcțiile de șef al Securității judeţului Neamț, șef al SRI Vrancea și chiar șef al Diviziei de Contraspionaj Economic al SRI până în anul 2000, când a fost trecut în rezervă de președintele Emil Constantinescu. Din 2001, generalul Cîndea a revenit în SRI, fiind reactivat de către Ion Iliescu pe postul de șef al Departamentului de Control al Centralei la recomandarea cumătrului lui Adrian Năstase, fostul deputat de Vrancea, Ristea Priboi. Dar, în 2013, generalul a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare în dosarul ”Case pentru generali“.
Cine este generalul (r) Petrache Cîndea
Încă de la preluarea șefiei ANRP, George Băeșu își trage consilieri numai pe ”sprânceană”. Primul dintre aceştia este un anume Gabriel Derderian, în vârstă de vreo 60 de ani, pensionar militar de circa 25 de ani și cumnatul generalului Cîndea.
Gabriel Derderian a lucrat ca maistru militar la UM 01921 de aviație din Focșani, fiind acuzat că își însușea diverse cantități de kerosen, pe care le valorifica pe piața neagră. La o asemenea operațiune prin anul 1991, de golire a unui recipient cu kerosen în altele mai mici, executată la el în balconul apartamentului, recipientele au explodat, iar maistrul a fost rănit, dar nu grav. A fost motivul perfect ca maistrul militar să se pensioneze pe caz de boală.
Evident, că maistrul militar nu are competenţe în materie de restituire a proprietăților. Totuşi, acesta mai deține și funcția de membru în Consiliul de Administraţie al fabricii de căldură a orașului Focșani, ENET SA.
Un alt consilier al președintelui ANRP este și Michulec Nicușor cu domiciliul tot în Focșani, acesta fiind nepotul generalului Gabriel Cîndea. Michulec scrie în declarația de avere și interese că a „fost detașat la ANRP” de la firma SC Applied Expert SRL Focșani, firmă care îi aparține, și că obține un venit anual de 27.293 RON de la noul său angajator. În vârstă de circa 25 de ani, Nicuşor Michulec este ”expert” în înființarea microfermelor agricole de deal și șes. Ceea ce este o calitate greu de găsit la un specialist al ANRP.
Dragoș Dogaru, consilier juridic al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a fost angajat cu un salariu de peste 25.000 RON pe an, el fiind fiul cel mic al fostului primar PSD al comunei vrâncene Dumitrești, Petrică Dogaru. Un susținător înfocat al social-democraţilor, despre care s-a scris că ar fi vrut să-l altoiască chiar pe Ludovic Orban în campania electorală din 2008, după cum menționa la acea vreme presa locală.
Țovîrnac Mădălina Loredana a fost angajata de același George Băeșu pentru că este pila primarului PSD din comuna vrânceană Movilița.
Un alt consilier plătit regeşte este și focșăneanul Bercuci Daniel Paul, ce trebuia musai angajat la ANRP, deoarece este specialist în asigurări. Adică tatăl său este patronul unei filiale a unui asigurător străin în Vrancea, iar el agent de asigurări.
Revoluţionar de profesie. Alți doi consilieri de cumetrie
Alte două nume ce apar în scriptele ANRP în calitate de consilieri ai lui Băeșu sunt cele ale lui Moraru Lucian și Manolache Costel Alexandru, acesta din urmă consilier asistent, de loc din Odobești, fiind un adevărat norocos al sorții. Lucian Morar este rudă a soției președintelui ANRP, Anca Băeșu, iar cel de-al doilea este o rudă a primarului PSD al orașului, Daniel Nicolaș.
Mai mult, primul este cunoscut în Vrancea ca revoluționar de profesie, fost șef de cabinet al fostului șef al Comitetului Județean FSN din 1989-1990, scriitorul dizident Liviu Ioan Stoiciu.
Pe 2 martie 2015, fără ca nimeni să se aștepte, şeful împreună cu tot staff-ul ANRP a demisionat. Și de peste 18 luni de zile, nici un premier al României, nici Victor Ponta, nici Dacian Cioloș, nu a luat la cunoștință de demisia conducerii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Răspunsul ANRP: „Premierul de la acea dată a dispus ca Ministerul Justiției să caute o soluție legislativă“
1. Referitor la demisia conducerii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților
În data de 02.03.2015, printr-un memoriu depus la Cabinetul prim-ministrului, președintele și vicepreședinții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.) au adus la cunoștință situația gravă în care conducerea se afla în condițiile în care instanțele judecătorești dispuseseră amendarea pentru neemiterea titlurilor de despăgubire.
Amenzile respective erau dispuse inclusiv pentru perioada în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) fusese oprită prin lege să dispună titluri, respectiv martie 2012 – iunie 2013.
În situația în care conducerea A.N.R.P., numită în mai 2012, a avut de pus în executare peste 800 de hotărâri judecătorești, iar instanțele fuseseră sesizate cu amendarea pentru nepunerea în executare în termen de 30 de zile, A.N.R.P. a dorit să sesizeze Guvernul privind condițiile în care puteau fi executate obligațiile, mai ales după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.
Prin memoriul transmis prim-ministrului, s-a arătat că există o expunere permanentă la riscul unor sancțiuni financiare suportabile din bugetele personale și că, în lipsa unei reglementări care să asigure un cadru adecvat exercitării funcțiilor și asumării responsabilităților, singura soluție este demisia.
Premierul de la acea dată a dispus ca Ministerul Justiției să caute o soluție legislativă.
Ulterior, prin Legea nr. 103/2016, au fost amnistiate obligațiile de plată reprezentând amenzi civile stabilite prin hotărâri judecătorești irevocabile/definitive, ca urmare a neexecutării unor obligații de a emite titluri de despăgubire.
În paralel, pe cale judecătorească, prin admiterea mai multor contestații în anulare, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat o parte dintre hotărârile judecătorești prin care se stabiliseră, în perioada 2012 – 2013, amenzi în sarcina președinților C.C.S.D.
2. Referitor la Raportul Corpului de Control al prim-ministrului
După analiza și concluziile cuprinse în Raportul Corpului de Control, la nivelul A.N.R.P. s-au întreprins mai multe măsuri de reorganizare, atât în scopul dezvoltării bazei de date, cât și al ritmului de soluționare a dosarelor.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, în mai 2016 au fost înființate Serviciul Baze de date și IT și Serviciul soluționare dosare – hotărâri judecătorești, acesta din urmă asigurând punerea în aplicare a normei cuprinse în Legea nr. 103/2016, care prevede ca dosarele ce conțin hotărâri judecătorești prin care s-a constatat dreptul la proprietate și întinderea acestuia să fie soluționate cu prioritate.
În paralel, s-a luat măsura redistribuirii unor consilieri din cadrul A.N.R.P. la direcția care are ca sarcină soluționarea dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 10/2001.
În aceste condiții, în prezent, dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 sunt soluționate de 24 de consilieri, față de 17 consilieri în anul 2015 (inclusiv directorul și șefii de serviciu).
Experiența acumulată de consilieri în aplicarea Legii nr. 165/2013 și măsurile de reorganizare au permis ca în anul 2016 să se atingă o rată de soluționare de 561 dosare/lună, față de 272 dosare/lună în anul 2014, res-pectiv 405 dosare/lună în anul 2015.
În anul 2016 au fost luate în calcul mai multe variante de modificare a procedurii de soluționare a dosarelor înregistrate la A.N.R.P. și urmează ca soluția considerată optimă să fie pusă în dezbatere publică în perioada imediat urmatoare.
