De la 1 iulie avem, oficial, o parte a presei asistată social şi una care trebuie să-şi asigure singură sursele de finanţare. Guvernul a decis, acum două săptămâni, să ajute televiziunile și radiourile cu 15 milioane de euro, măsură care a intrat în vigoare în urmă cu două zile. Rl a făcut o analiză a modului în care statele vestice ajută mass-media după principii corecte, fără să discrimineze tipurile de presă – tv, radio, print, online –, astfel încât beneficiari să fie consumatorii, și nu patronii.
„Stimularea operatorilor economici din domeniul audiovizual” este obiectivul ordonanței de urgență a Guvernului din data de 10 iunie 2015, prin care statul va aloca, între 1 iulie 2015 și 31 decembrie 2016, 15 milioane de euro televiziunilor și radiourilor din România.
În această exprimare rezidă diferența esențială între modul în care vede Guvernul român ajutorarea presei și abordarea unor state vestice, cu o tradiție de decenii în finanțări ale organizațiilor de media private, care se axează în primul rând pe consumator.
Redăm punctele esențiale ale ordonanței: “Operatorii economici din domeniul audiovizual pot beneficia de finanțare în baza unei scheme de ajutor de stat. (…) Obiectivul schemei de ajutor constă în stimularea operatorilor economici din domeniul audiovizual care produc și difuzează emisiuni informative, culturale și educative de interes public. (…) Bugetul total al schemei de ajutor de stat este în sumă de 67,5 milioane lei, respectiv echivalentul a 15 milioane de euro, cu posibilitatea suplimentării acestuia. Posibilitatea de valabilitate a schemei de ajutor este de la 1 iulie 2015 la 31 decembrie 2016, cu posibilitatea prelungirii acesteia. Prevederile prezentului titlu se aplică de la data de 1 iulie 2015”.
Deocamdată, Guvernul a trimis ordonanța la Ministerul Finanțelor, care a cerut Consiliului Național al Audiovizualului să elaboreze normele de aplicare pe baza cărora ar urma să se distribuie banii către televiziuni, la care vor lucra și reprezentanți ai Ministerului Culturii și ai Ministerului Finanțelor. În aceste condiţii, nu ştim după ce criterii se vor împărţi banii. Până atunci, actul normativ, botezat de presă „ordonanța pomenii”, ridică o serie de suspiciuni și întrebări. Pe baza căror studii s-a decis această finanțare? De ce nu primesc și presa scrisă și cea online un ajutor de stat? De ce a fost nevoie de o ordonanță de urgență pentru acordarea acestui ajutor? De ce s-a decis tocmai acum această finanțare, având în vedere că presa a trecut prin momente mult mai grele în anii precedenți? Există vreo legătură între această finanțare și faptul că anul 2016 este unul electoral, în care se vor desfășura alegeri locale și parlamentare?
Finanțările publice ale organizațiilor de media private există în majoritatea statelor vestice, dar ele au în vedere drepturile publicului respectivului canal. Țări precum Franța, Germania, Finlanda sau Marea Britanie derulează programe de finanțare a ziarelor și televiziunilor private încă din secolul 19. Scopul: menținerea vie a dezbaterii publice și informarea corectă a cetățenilor, elemente vitale pentru o democrație.
TVA redusă și bani pentru cercetare și training
O echipă de cercetători ai Școlii de Economie și Științe Politice din Londra a analizat, în 2014, finanțările pentru mass-media private din 14 țări europene, precum și din SUA, Canada, Noua Zeelandă și Australia. Comparația realizată de Departamentul de Media al instituției a arătat că guvernele țărilor respective au găsit modalități eficiente prin care să ajute financiar organizațiile de media din sectorul comercial, fără însă a reprezenta un pericol pentru libertatea presei.
Măsurile de finanțare sunt fie directe, adică plăți către organizațiile media, fie indirecte, de genul reducerilor de taxe: TVA, transport, hârtie, licențe audiovizuale.
“Subvențiile indirecte pentru presă sunt larg răspândite. Cele mai întâlnite și relevante sunt scutirile de taxe. În toate țările europene supuse analizei presa beneficiază de o taxă pe valoarea adăugată redusă la vânzările de ziare și reviste. În Belgia, Danemarca, Norvegia și Marea Britanie aceste vânzări sunt scutite total de TVA”, explică autorii studiului.
Astfel, dacă TVA normală din Austria este de 20%, pentru vânzările ziarelor TVA este redusă la jumătate. În Franța, TVA obișnuită este de 19,6%, dar cel pentru ziare este de doar 2,1%. Doar 7% este taxa pe valoarea adăugată în Germania pentru produsele media, deși TVA generală este de 19%. Chiar și țările unde fiscalitatea este mai redusă au găsit de cuviință să aplice TVA și mai mică pentru ziare și reviste: Elveția are TVA generală de 8%, iar cea pentru presă este de 2,5%.
Alte instrumente pentru sprijinul indirect al media sunt tarife reduse la telecomunicații, electricitate, hârtie și transport, precum și subvenții pentru agenții de știri, școli de jurnalism, cercetare jurnalistică și asociații profesionale.
Două treimi dintre țările analizate sprijină, într-un fel sau altul, media audiovizuală, dar o fac pe baza unor criterii foarte clar definite.
“În 12 dintre sistemele media analizate, organizațiile audiovizuale, de cele mai multe ori stații locale sau regionale și operatori non-comerciali, primesc sprijin financiar de la stat pentru a funcționa. În șapte dintre țările luate în discuție, modalitatea este asemănătoare finanțărilor pentru filme: organizațiile de media audiovizuale depun proiecte de finanțare pentru producția unor anumite programe,” explică autorii.
În Austria, Franța, Elveția și Marea Britanie, televiziunile și radio-urile pot obține fonduri de la stat pentru pregătirea și formarea stațiilor locale.
Belgia: Finanțare condiționată de respectarea Codului etic
O privire mai atentă la unul dintre statele europene, Belgia, arată că sumele cheltuite de stat pentru ajutorarea presei se ridică la sute de milioane de euro, dar ele sunt alocate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
Sprijinul statului pentru media private din Belgia se manifestă, în primul rând, printr-un ajutor indirect, și nu prin infuzii directe de capital. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este zero pentru ziarele belgiene, iar statul mai ajută și prin scutiri de la taxele poștale, bilete de tren și de autobuz gratuite pentru jurnaliști, reclame plătite de stat. Astfel de ajutoare se ridică, anual, la suma de 350 de milioane euro în Belgia, potrivit unei analize realizate în anul 2013 de avocatul belgian Bart van Besien, de la casa de avocatură Sirius Legal, specializată în legislație media.
“În Flandra, ajutoarele directe se ridică la aproximativ 1 milion de euro pe an. În teritoriul vorbitor de limbă franceză, suma se ridică la circa 7 milioane de euro pe an. Aceste ajutoare directe reprezintă, în multe dintre cazuri, o sursă substanțială de venit pentru ziarele de limbă franceză,” detaliază Van Biesen.
De menționat însă faptul că ajutoarele directe sunt acordate pentru proiecte specifice, precum sprijin pentru ziarele din școli, finanțarea fundațiilor de investigații jurnalistice, subvenții pentru organizații profesionale de jurnaliști, ajutor financiar pentru investiții specifice de genul cumpărarea de tipografii moderne sau fonduri destinate arhivării conținutului jurnalistic.
De asemenea, finanțările directe din audiovizual sunt acordate în anumite scopuri, foarte clar definite, și nu înmânate direct directorilor de televiziuni, care să aibă apoi libertatea să le folosească după bunul plac. Astfel, fondurile ajung la programe de genul: calificarea jurnaliștilor, echipament tehnologic, subtitrarea programelor TV.
De remarcat și faptul că unele finanțări oferite organizațiilor media de guvernul belgian sunt condiționate de respectarea Codului etic belgian pentru jurnaliști, care îi obligă pe cei din urmă să respecte standardele unor media profesionale, corecte și nepărtinitoare.
Franța: Abonamente gratuite pentru 200.000 de tineri
Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului a realizat, în anul 2011, studiul “Sprijin public pentru media”, în care aruncă o privire asupra modului în care statul ajută mass-media publice și private în Finlanda, Germania, Italia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Cele mai des întâlnite ajutoare constau în reduceri de TVA și de alte taxe (transport, licențe, hârtie), în sprijinirea ziarelor și televiziunilor locale și a celor care acoperă minoritățile, concluzionează studiul.
“Aceste mijloace diferite urmăresc scopuri diferite, fie ele culturale, economice și sociale, dar țintesc, de asemenea, la asigurarea puluralismului media. Scopul lor ultim este menținerea unei dezbateri publice, printr-un public bine informat,” precizează studiul.
Autorii dau exemplul Franței, unde, în 2009, Guvernul Sarkozy a decis să crească ajutorul de stat acordat organizațiilor media private cu încă 200 de milioane euro pe an, pentru o perioadă de 3 ani pentru a ajuta presa să facă față crizei financiare. Parte a programului a fost acoperirea de către stat a jumătate din costurile abonamentelor săptămânale pe un an pentru 200.000 de tineri între 18 și 24 de ani la un ziar la alegere. Cealaltă jumătate era acoperită de organizațiile media. Costurile estimate, din partea Guvernului, au fost de aproximativ 5 milioane de euro pe an. Astfel, ajutorul de stat viza direct consumatorul de media. Peste 12 la sută din beneficiari și-au reînnoit abonamentele, după terminarea anului gratuit.
Finanțarea directă pentru sectorul privat de media atrage după sine probleme operaționale și politice, concluzionează și analiza celor de la Reuters.
“Din punct de vedere politic, poate crea percepția, și uneori chiar realitatea, că media considerate independente și critice devin dependente de protecția statului. De aceea, sprijinul direct pentru media privată este privit cu o doză considerabilă de scepticism de către mulți jurnaliști și politicieni,” atrag atenția autorii.
Finanțarea discriminatorie „va crea dezechilibre“
De același tratament a avut parte și ordonanța de urgență a Guvernului Ponta, mai multe organizații de media respingând ideea ajutorului de stat. Principalul reproș: apropierea campaniei electorale. “Instituirea unor astfel de măsuri în plin sezon electoral (a doua jumătate a anului 2015 și anul 2016) ridică majore semne de întrebare în ceea ce privește intențiile Guvernului și erodează de la bun început credibilitatea televiziunilor care vor primi astfel de ajutoare”, reproșează un document semnat de Centrul pentru Jurnalism Independent, ActivWatch și Convenția Organizațiilor de Media.
Inițiativa Guvernului a primit critici și din partea Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT), care realizează anual studii despre performanțele publicațiilor și site-urilor. „Oferirea de ajutor de stat în domeniul audiovizualului, fără a sprijini în egală măsură domeniul presei scrise și al mediului online va crea dezechilibre (…). Pentru a-și atinge cât mai bine obiectivul de a oferi publicului larg conținut de calitate, informativ, cultural și educativ, Guvernul trebuie să aibă în vedere că diseminarea acestui tip de conținut se realizează prin intermediul tuturor celor patru medii: tv, radio, presă scrisă, online,” transmite BRAT.
„România liberă“ a transmis Guvernului României o serie de întrebări referitoare la motivul alegerii perioadei pentru acordarea ajutorului de stat, la criteriile pe baza cărora vor fi împărțiți banii și la studiile luate în considerare înainte de luarea acestei decizii, dar nu a primit un răspuns până la data publicării.
