Capitala românească este eclipsată de Varşovia, care a obţinut 1,5 miliarde euro din banii puşi la dispoziţie de UE.
Din cele 5,2 miliarde lei estimatate pentru Capitală în bugetul municipiului pe 2017, “bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii” este estimat la 1,3 miliarde lei, iar ”bugetul fondurilor externe nerambursabile” este de numai 2,1 milioane lei. Această sumă reprezintă fondurile alocate de Primăria Capitalei pentru cofinanțarea proiectelor europene. Dacă am considera o medie de 10% drept cheltuieli pentru cofinanțarea proiectelor europene, ar însemna că Primăria Capitalei se așteaptă să atragă proiecte europene de numai 21 milioane de lei, adică 4,6 milioane de euro. În condițiile în care Capitala are 2,1 milioane de locuitori, reiese că municipalitatea vrea să atragă doar 2 euro pe an din fonduri europene nerambursabile pentru fiecare persoană.
Prin comparaţie, Varșovia a reușit să obţină fonduri europene în valoare de aproape 1,5 miliarde de euro, din care s-a finanţat a doua linie de metrou sistemul de alimentare cu apă, construcția podului Kłodowska-Curie și a proiectului Copernicus Science Centre în valoare de 50 milioane euro.
Să nu faci ca vecinul
Bulgaria a avut la dispoziție, între 2007 și 2013, suma de 6,9 miliarde euro. În capitala Sofia s-a reușit extinderea metroului și a fost modernizat aeroportul. Primăria a atras fonduri pentru îmbunătățirea transportului în comun din oraș. Anul trecut, Uniunea Europeană a declarat eligibil pentru finanțare pro-iectul “Sistemul integrat de tratament al deșeurilor pentru municipalitatea Sofia, partea a doua”. Proiectul costă 176 milioane de euro, din care 149 milioane reprezintă contribuția Uniunii Europene.
Atragerea unei sume atât de mici din fonduri europene de către municipalitatea Bucureștiului poate avea o explicație dacă ne uităm în ograda vecinilor unguri. Fostului primar al orașului Budapesta, Gábor Demszky, i se impute de către OLAF 264 milioane de dolari. Primarul Budapestei i-a folosit fraudulos în construcția magistralei 4-a metroului. Din cele 56 de contracte încheiate în cadrul acestui proiect, 29 au fost cu nereguli. Dincolo de astea, rămâne performanța fostului edil ungar de a atrage o sumă de bani de 50 de ori mai mare decât își propune să atragă Bucureștiul în 2017.
Comparație: Firea Vs Oprescu
Bugetul prognozat de Gabriela Firea (5 mld.) este mai mare decât cel anunțat de către Oprescu (circa 4 mld.). Ca și prioritățile. Firea a alocat cei mai mulți bani, 1,27 mld. lei la „transporturi“ pentru care Oprescu a prevăzut, în 2016, suma de 1,15 mld.. Pentru „cultură, recreere, religie“, Firea a alocat 877 mil. lei, cu 50 mil. euro mai mult decât anul trecut. Oprescu fusese mai rezonabil și a dat pentru distracție 648 mil. lei. Firea a alocat cu 150 mil. lei mai mult pentru sănătate decât predecesorul său.
Statistică. Cifre bune pentru restul țării
Clujul a alocat suma de 69 milioane de lei, “fonduri europene nerambursabile postaderare în contul plăților efectuate”. Oradea este unul dintre orașele-campion la atragerea fondurilor nerambursabile cu suma de 194 milioane de euro. Alba Iulia are doar 68 de mii de locuitori, dar în ultimii ani a atras aproape 200 de miliioane de euro, cei mai mulți fiind direcționați pentru renovarea cetății.
Orașul Arad are o populație de 160 mii de locuitori, de 13 ori mai puțin decât Bucureștiul. Bugetul “fondurilor externe nerambursabile” este de 1,3 milioane de lei, ceea ce arată că se așteptă să atragă 13 milioane de lei, adică 2,8 milioane de euro. Fiecărui arădean îi revin 17 euro din fonduri europene.
