Expertizele tehnice a peste 93% dintre clădirile din București cu "bulina roşie", care s-ar putea prăbuşi la un cutremur major, au fost realizate la începutul anilor 1990, potrivit unei analize a României libere. Din peste 2500 de imobile incluse în lista celor cu diferite grade de risc seismic, evaluarea stabilității a fost efectuată mai târziu de anul 2000 doar în cazul a 166, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la starea reală de uzură a multora dintre clădirile în care locuim sau pe lângă care trecem zilnic. În ultimii doi ani, doar expertizele a șase blocuri vechi din București au fost aduse la zi de către proprietari.
Au dat mită pentru a avea "bulina roşie"
Blocul cu cinci etaje și mansardă de pe Calea Moșilor, la numărul 96, a fost construit exact acum 115 ani. De atunci, a trecut prin marile cutremure din 1940, 1977 și 1986 cu magnitudini de peste 7 pe scara Richter, la care s-au mai adăugat încă cel puţin alte zece de putere medie care au avut loc în ultimul secol. Clădirea a fost inclusă în 1993 în clasa I de risc seismic, pentru că reprezintă pericol public pentru populație (celebra “bulină roșie”). După 22 de ani, blocul este încă neconsolidat, iar o parte dintre locatari refuză în continuare să accepte o astfel de lucrare, deoarece afirmă că operaţiunea, estimată la 467.000 de euro, este prea scumpă. Mai mult, contractul care le-a fost propus pentru refacere prevede că aceste costuri ar putea crește în funcție de realitatea din teren. Legea prevede că suma este acoperită inițial din fonduri de stat, urmând a fi restituită apoi, în rate, timp de 25 de ani, de către cei 11 proprietari din blocul locuit în majoritate de pensionari.
“Ne rupe la bani. Valoarea estimată a fost împărțită pe apartamente în funcție de suprafață. Eu ar trebui să achit 50.000 de euro pentru consolidare, câte 780 de lei pe lună, dar deja ne-au anunțat că suma finală se va mări cu 30%. Asta în condițiile în care eu am pensie 1.000 de lei”, ne-a explicat Eugenia Constantinescu.
Dar locatarii au mai multe nemulțumiri: nu li s-a comunicat durata de execuție a lucrărilor, nu li s-a prezentat un proiect tehnic, iar la licitația pentru alegerea constructorului a participat o singură firmă, care a şi câştigat, după cum reiese dintr-o plângere trimisă Primăriei Capitaliei.
Paradoxal, proprietarii afirmă că au ajuns în situația actuală după un gest care s-a întors împotriva lor. “Administratorul ne-a spus acum mulţi ani că statul va plăti în întregime consolidarea imobilului, că pentru noi va fi gratis, dar trebuie să dăm o șpagă unui funcționar, să ne includă în lista bulinelor roșii. Am plătit, expertiza s-a făcut din burtă și am intrat în listă”, a explicat un alt locatar, Ion Dicu, fapt confirmat și de Eugenia Constantinescu. Oamenii susțin acum că au fost păcăliți, pentru că, în realitate, trebuie să plătească bani din propriul buzunar pentru consolidare și afirmă că ar vrea o nouă expertiză, deoarece blocul e construit pe bile și nu reprezintă un pericol real de prăbușire în caz de cutremur.
Consolidarea, blocată
Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a confirmat cifra descoperită de România liberă, conform căreia numai 6,59% din expertizele tehnice efectuate la clădirile cu risc seismic sunt de după anul 2000, dar afirmă că responsabili de acest fapt sunt chiar proprietarii. “De la data expertizării tehnice a unui imobil, proprietarii/asociațiile de proprietari au obligația de a acționa în funcție de concluziile fundamentate din raportul de expertiză tehnică și potrivit prevederilor legale în domeniul reducerii riscului seismic al construcțiilor existente”, se arată într-un răspuns ce ne-a fost oferit de municipalitate.
Actualizarea evaluărilor tehnice poate fi cerută, susțin reprezentanții Primăriei, doar de către asociațiile de proprietari unui expert tehnic atestat în acest domeniu. Numai că, după cum reiese din lista publicată chiar pe site-ul PMB, acest lucru nu se întâmplă. În plus, nici numărul de consolidări nu este prea mare.
“În prezent, în Bucureşti, există un număr de 370 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, din care 187 cu pericol public. În clasa a II-a de risc seismic sunt încadrate un număr de 307 clădiri. Dar, în total, în București au fost consolidate doar 41 de clădiri, din care 23 cu fonduri proprii”, se arată în răspunsul oferit de Primărie. La acestea se mai adaugă încă 2000 de clădiri cu grade mai reduse de pericol, dar a căror stare tehnică este, de asemenea, degradată.
Municipalitatea afirmă că blocajul în consolidarea imobilelor vechi pornește de la faptul că “documentele legale depuse de proprietari nu sunt complete şi suficiente”, că proprietarii contestă expertizele inițiale, dar nu sunt dispuși să plătească o nouă expertiză tehnică, deoarece acestea se fac doar pe cheltuiala contestatorului “întrucât clădirea a beneficiat o dată de bani publici pentru expertizare”, că unii proprietari nu sunt de acord cu soluţia tehnică care le afectează într-un fel sau altul configuraţia spaţiilor aflate în proprietate şi întârzie semnarea contractelor de finanţare şi restituire a sumelor alocate pentru consolidare.
Intervenția ar trebui să fie obligatorie
Ordinul Arhitecților din România (OAR) a încercat să rezolve blocajul apărut în consolidarea clădirilor cu risc de prăbușire prin promovarea unei legi care să-i oblige pe proprietari să accepte lucrările, după cum a explicat pentru RFI președintele Ordinului, Șerban Țigănaș. “În România există un blocaj la nivel de lege care nu permite ca resurse financiare din bugetul public să fie folosite pentru a salva, consolida și pune în siguranță clădiri care se află în proprietate privată. (….). Noi am făcut o propunere Parlamentului în acest sens, dar într-o primă instanță ea nu a fost acceptată”, a precizat președintele OAR.
Inițiativa legislativă a fost confirmată pentru România liberă și de către Traian Bogoescu, vicepreşedinte cu probleme legislative al filialei din București a Ordinului Arhitecților din România. “Noi am vrut să reglementăm un sistem mai simplu de finanțare și pornire a operațiunilor de consolidare. Dacă e să ținem cont în situații de genul ăsta de opinia fiecărui locatar, partida e pierdută”, a explicat Traian Bogoescu.
Arhitectul a explicat că pericolele la care se expun proprietarii sunt foarte mari. “Locatarii nu conștientizează situația în care se găsesc, majoritatea fiind bătrâni. Din păcate, la capitolul acesta e nevoie de puțină dictatură, dacă vrei să scapi oamenii, trebuie să îi scapi chiar și cu forța. Între Maria Rosetti și Librăria Cărturești, în cazul unui cutremur similar cu cel din 1977, Magheru dispare”, a avertizat arhitectul.
Traian Bogoescu a încheiat prin a menționa că există posibilitatea ca multe dintre expertizele tehnice de evaluarea a stării clădirilor, din anii 1990, să fi fost realizate eronat, deoarece în perioada acelor ani s-au făcut multe consmetizări ale imobilelor fără să se fi intervenit la structura de rezistență.
Cifre îngrijorătoare
145 clădiri, circa jumătate din totalul construcţiilor din Centrul Vechi, se află pe lista imobilelor încadrate într-o clasă de risc seismic, iar 41 dintre acestea reprezintă chiar pericol public imediat pentru cei din interior, relata România liberă încă din 2013.
În eventualitatea unui cutremur moderat spre puternic, în Centrul Vechi poate avea loc o tragedie: la fiecare sfârşit de săptămână, prin barurile şi restaurantele de aici trec circa 15.000 de oameni, la care se adaugă locatarii care trăiesc în cele 741 de apartamente din imobilele vechi, unele construite acum două secole.
80% dintre imobilele din Centrul Vechi au o durată de folosinţă expirată şi toate prescripţiile tehnice depăşite, declara în 2011 arhitectul-șef al Primăriei Sectorului 3.
