Finalizarea lucrărilor, necesară pentru desfășurarea marșului de Ziua Naţională, a fost plătită fără respectarea regulamentelor. Serviciul Legislație a atras atenția asupra acestui fapt, dar primarul Gabriela Firea nu a ținut cont de avertisment.
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a solicitat Consiliului General al Munici-piului București (CGMB), pe 15 noiembrie a.c., să emită o hotărâre prin care să se suplimenteze cu 1,7 milioane lei lucrările la obiectivul de investiții „Consolidare, restaurare și conservare Arcul de Triumf”. În expunerea de motive, edilul menționa că făcuse soli-citarea în baza unui referat de specialitate emis de către Unitatea de Implementare a Proiectelor din cadrul Direcției Cultură, Învățământ, Sport, Turism, prin care se fundamentau „urgența, necesitatea, oportunitatea și legalitatea suplimentării sumelor la obiectivul (…) Arcul de Triumf”.
Referatul invocat de Gabriela Firea a fost semnat de Irina Bologa, în ca-litate de manager de proiect. Însă, pe 10 noiembrie 2016, Direcția Juridic din cadrul Primăriei, prin Serviciul Legislație, o atenționa pe Irina Bologa că suplimentarea contractului de lucrări nu se poate face printr-o hotărâre de Consiliu General.
Motivul? „Actul adițional la contractul de lucrări nr. 619/2013 încheiat între Municipiul București și Asocierea Romconstruct Holding Grup S.A. și UTI Grup S.A pentru proiectul Consolidare, restaurare și conservare Arcul de Triumf nu poate constitui obiect al unei hotărâri a Consiliului General al Muncipiului București, atât timp cât contractul de lucrări precizat nu a făcut el însuși obiectul și nu a fost aprobat printr-o hotărâre anterioară a Consiliului General”, arăta directorul executiv al Direcției Juridic, într-un document trimis către managerul de proiect. Documentul s-a aflat și pe masa consilierilor generali, dar aceştia au aprobat oricum suplimentarea contractului de lucrări.
Ciucu: “Lucrări și fără avizul arhitectului la Arc”
Consilierul general Ciprian Ciucu a precizat pen-tru “România liberă” că, în acest caz, nu s-a ținut cont de legalitate. „Evident că nu s-a ținut cont de do-cumentul Direcției Juridic. Dar doamna Gabriela Firea nu a ținut cont de legalitate. În proiectul de hotărâre se spune că suma este pentru acoperirea unor lucrări necontractate, dar necesare. Cu alte cuvinte, constructorul a făcut niște lucrări pe care nu le-a cerut nimeni (prin contract, așteptate pentru a fi recepționate) și, mai ales, fără acordul proiectantului, iar acum vrea banii pe ceea ce a făcut cu de la sine putere și decizie. Pe ce a lucrat în trecut și necontractat. A vrut să legalizeze lucrările post factum. La Arcul de Triumf s-au făcut lucrări și fără avizul arhitectului”, a precizat consilierul general.
Istoria unei reparaţii
În mandatul de primar al lui Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a încheiat un contract cu firmele Romconstruct Holding Grup și UTI Grup pentru consolidarea Arcului de Triumf. Valoarea a fost de 30,4 milioane lei, din care 20,5 milioane lei erau asigurate din fonduri europene, iar restul din bugetul PMB. Lucrarea trebuia finalizată în primăvara anului 2015, dar s-a tot amânat. Mai mult, s-a pierdut și o parte din finanțarea euro-peană pentru că s-au constatat cheltuieli neeligibile, iar primăria a trebuit să astupe paguba din fondurile publice. Cu toate acestea, Irina Bologa, ma-nagerul de proiect din partea Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), nu a fost trasă la răs-pundere.
Dar, la scurt timp după preluarea mandatului de primar, Gabriela Firea a vizitat șantierul de la Arcul de Triumf. Atunci, declara astfel: „Au fost amânări succesive, au fost zece acte adiţionale şi cred că, de acum înainte, trebuie să tratăm cu mai multă responsabilitate, încă din faza de proiectare, toate aceste lucrări, pentru a nu mai exista atâtea întârzieri, amânări de finalizare şi acte adiţionale”.
Ulterior, la începutul lunii noiembrie edilul Gabriela Firea susținea, potrivit Mediafax, că suma totală alocată lucrărilor de la Arcul de Triumf a fost de 6,6 milioane de euro, fonduri nerambursabile şi că eligibile s-au dovedit în final doar 5 milioane de euro, restul urmând a fi acoperite de Municipalitate. „În plus, Pri-măria Capitalei a plătit aproape un milion de euro pentru finalizarea acestor lucrări, ceea ce a dus la un cost total al lucrărilor de 7,6 milioane euro”, a declarat Gabriela Firea.
CONSTRUCTORI. Contractorii, unul mai breaz ca altul
Firmele Romconstruct Holding Grup și UTI Grup au fost abonate la contractele publice de lucrări ale Primăriei Capitalei. Prima societate este patronată de Vasile Turcu, fostul acționar al clubului de fotbal Dinamo București. Cealaltă firmă, UTI Grup, este controlată de Tiberiu Urdăreanu, care a fost acuzat de procurorii DNA de mai multe fapte de corupție. Ca să scape de acuzațiile de corupție, Urdăreanu i-a turnat pe liberalul Ludovic Orban și pe social-democratul Constantin Niță. În urma denunțurilor, cei doi politicieni s-au pricopsit cu dosare penale de corupție.
Drept la replică
Primăria Capitalei: Toate documentele pentru lucrările la Arcul de Triumf au primit viza Direcției Juridice
Referitor la afirmațiile cuprinse în articolul „Arcul de Triumf, plătit ilegal pentru parada de 1 decembrie. 1,7 milioane lei, suma achitată discreționar de Primăria Capitalei”, facem următoarele precizări:
1. Primăria Municipiului București, prin Unitatea de Implementare a Proiectului „Arcul de triumf”, nu a efectuat nicio plată pentru lucrările executate și finalizate la data de 24.11.2016. Începând din 27.07.2016 și până în prezent, Asocierea Romconstruct Holding Grup S.A. și UTI Grup S.A. nu a înregistrat la UIP și nici la Direcția Economică nicio factură pentru lucrările executate.
2. În data de 25.04.2016, a fost semnat de către fosta administrație a Capitalei contractul suplimentar de lucrări cu nr. 154, „în vederea finalizării proiectului Arcul de Triumf”, în valoare de 1.981.077,70 lei fără TVA, fără a se suplimenta și alocația bugetară aferentă acestui proiect, al cărei cuantum de 9.138.448,08 lei fusese aprobat de Consiliul General, în cadrul Bugetului pe 2016, la începutul anului.
În aceste condiții, suplimentarea solicitată prin Referatul Unității de Implementare a Proiectului și aprobată prin HCGMB nr. 351/15.11.2016 vine să reîntregească fondurile obligatorii a fi alocate de Municipalitate pentru executarea Contractului nr. 619/2013 atribuit prin licitație și încheiat la data de 24.11.2016, contract verificat de organele de control ale Ministerului și de Curtea de Conturi. În plus, din valoarea de 1,7 mil. lei au fost solicitate fonduri de 300 mii lei pentru acoperirea cotei legale de 0,7% pentru Inspectoratul de Stat în Construcții precum și fonduri în valoare de 65 mii lei pentru efectuarea expertizei tehnice solicitate de ISC pentru aceasta investiție ca urmare a disputelor dintre Proiectantul General și Antreprenor!
3. Legea care stă la baza administrării, angajării şi utilizării fondurilor publice locale, precum şi care stabilește responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale în acest sens este Legea nr. 273/2006, actualizată, privind finanțele publice locale.
Fondurile publice aferente acestei investiții, pentru anul 2016, au fost aprobate prin HCGMB nr. 32/29.02.2016, iar competența Serviciului Legislație în aprobarea bugetului local este strict legată de respectarea încadrării solicitărilor Direcției Buget în prevederile legale invocate ca temei pentru această aprobare. Toate documentele care au stat la baza aprobării au primit viza Direcției Juridice și, implicit, a Serviciului Legislație, au fost vizate pentru legalitate de către Secretarul General al Municipiului București și, ulterior aprobării în Consiliu, au fost validate de către Prefectul Capitalei.
Avizul negativ al Direcției Juridice la care se face referire în articol se referă strict la aprobarea de către Consiliul General a actului aditional la contract, considerate inoportună, și nu la alocarea bugetară propriu-zisă, punct de vedere care a fost însușit, întrucât prin HCGMB 351/15/11/2016 se aprobă doar suplimentarea de fonduri, nu și actul additional.
4. La Arcul de Triumf s-au executat doar lucrări avizate de către experți atestați, conform avizelor tuturor instituțiilor abilitate, iar toate procesele-verbale de constatare a lucrărilor poartă inclusive semnătura proiectantului.
Conflictul dintre Proiectantul general și Antreprenor a avut la bază faptul că ordinul de execuție a fost dat de către Proiectant în baza unei estimări a volumului de lucrări, calculat prin extrapolarea pentru întreg monumentul a măsurătorilor efectuate la elementele de la nivelul solului, iar ulterior nu a avut capacitatea tehnică de a măsura lucrările declarate executate de către restaurator.
