Instituția care administrează închisorile din România a trimis în Marea Britanie un document în care susţine că deţinuţilor li se asigură minimum trei metri pătraţi de spaţiu. În realitate, abia se ajunge la doi metri pătraţi în cele mai aglomerate penitenciare.
Printr-o adresă înaintată de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) către Departamentul pentru Drept Internațional și Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiției din Marea Britanie, sub semnătura Dr. Dan Halchin, director general adjunct, este zugrăvită o situație aproape idilică a condițiilor din penitenciarele românești. Potrivit actului, la Jilava, Rahova sau Poarta Albă, psihologii și asistenții sociali se ocupă de deținuți într-un mod care aduce cu tratamentele din pensioanele franțuzești. Iar brățările electronice de monitorizare se aplică oficial la peste 200 de persoane. De fapt, toate acestea sunt minciuni trimise pentru a păcăli instituțiile internaționale de profil.
Un psiholog la 310 persoane
După ce o persoană este primită în penitenciar, aceasta va fi distribuită în secţia de carantină şi monitorizare, pentru o perioadă de 21 de zile, se menţionează în documentul menţionat. „Pe perioada carantinei, trebuie efectuate următoarele activităţi: examinările medicale, pentru a fi stabilite patologiile medicale, dieta şi capacitatea de muncă; identificarea domeniilor prioritare de asistenţă educațională, psihologică și socială“, transmite ANP către Departament for International Law and Judicial Cooperation, Ministry of Justice.
Pe de altă parte, răspunzând unei cereri adresată de „România liberă“, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a admis că situaţia reală din penitenciarele româneşti e cu totul alta. Astfel, am întrebat de câţi psihologi sau socio-psihologi beneficiază deținuții încarcerați în sistemul penitenciar din România. „În sistemul penitenciar din România este cel puțin un psiholog angajat în fiecare unitate de detenție, la sfârșitul anului 2016, inclusiv după cele mai recente angajări din sursă externă, fiind în activitate 129 ofițeri-psiholog cu funcție de execuție“, se arată în răspuns.
Potrivit datelor oficiale, de serviciile acestor specialişti au beneficiat, din 2014 până în 2016, aproape 40.000 de persoane închise în penitenciarele româneşti.
Altfel spus, potrivit datelor oficiale, înseamnă că în realitate un singur psiholog s-a ocupat de nu mai puţin de 310 persoane încarcerate. O cifră imensă ce nu corespunde în nici un fel realității. Nepunând la socoteală și pe cei care tranzitează sistemul penitenciar, adică alte 5.000-6.000 de persoane.
Trei deţinuţi în pat
Documentul trimis în Marea Britanie mai arată, la punctul 2, că „Administraţia Naţională a Penitenciarelor garantează faptul că pe întreaga perioadă a executării mandatului pentru care a fost efectuată repatrierea, deținutilor li se va aloca un minim spaţiu individual în care sunt incluse patul şi mobila, după cum urmează: un spaţiu minim de 3 mp în regim închis; un spaţiu minim de 2 mp în regim semi-deschis ori regim deschis. Dacă numărul deţinuţilor se situează foarte aproape de numărul maxim al deţinuţilor care pot fi cazaţi“.
Instituţia care se ocupă de închisorile din România a oferit, însă, pentru cotidianul nostru date cu mult mai sumbre decât cele transmise în străinătate. Astfel, la întrebarea câte persoane sunt închise în primele trei penitenciare din țară (Rahova, Jilava, Poarta Albă) și câți metri pătrați individuali le sunt rezervați acestora, ANP a oferit un răspuns destul de alambicat din care reiese că deținuții stau în camere ca sardelele.
„Unitățile de detenție menționate înregistrau următoarele efective:
– Penitenciarul București-Jilava (…) avea în custodiere 1.308 persoane deținute, înregistrând o capacitate de cazare, calculată la 4 mp, de 678 locuri de cazare;
– Penitenciarul București-Rahova (…) avea în custodiere 1.376 persoane, înregistrând o capacitate de cazare, calculată la 4 mp, de 1.063 locuri de cazare;
– Penitenciarul Constanța-Poarta Albă (…) avea în custodiere 1.590 persoane deținute, înregistrând o capacitate de cazare, calculate la 4 mp, de 612 locuri.“
Citite corect, reiese că, de exemplu, la penitenciarul Jilava sunt de două ori mai mulţi deţinuţi decât ar trebui cazaţi, potrivit normelor europene, nefiind, prin urmare, posibilă respectarea spaţiului cu care se laudă ANP în faţa autorităţilor britanice.
În cifre absolute, la Jilava gradul de ocupare este de 193%, adică doi în pat, la Rahova de 129%, iar la Poarta Albă gradul de ocupare este de 260%, adică și câte 3 deținuți în pat.
Monitorizare electronică şi nu prea
„Administrația Națională a Penitenciarelor a pus în practică un mecanism electronic de monitorizare. Acest mecanism va permite gestionarea acelor deținuți care fac subiectul asigurării. Gestionarea deținuților este de asemenea, monitorizată prin adnotări pe documente specifice ( dosar, foi de cazare, etc.) care sunt în masură să furnizeze indicații clare înaintea atingerii pragului minim garantat. Ambele sisteme vor rula în paralel“, se laudă instituţia din România în documentul trimis în Marea Britanie către Departamentul pentru Drept Internațional și Cooperare Judiciară.
Acest punct este cel mai mincinos dintre toate. Şi o confirmă chiar răspunsul oficial oferit de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru „România liberă“. La solicitarea de a ne oferi un singur exemplu de persoană/persoane care se bucură de acest „mecanism electronic de monitorizare“, ANP s-a ascuns după un răspuns sec. „.ne aflăm în imposibilitatea de a da curs acestei cereri, întrucât datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate sunt confidențiale, potrivit legii!“, se arată în adresa semnată de aceeaşi persoană care a semnat şi documentul pentru Marea Britanie, directorul adjunct Dan Halchin.
Am insistat pentru un răspuns, pornind tocmai de la afirmaţiile făcute pentru Departament for International Law and Judicial Cooperation, Ministry of Justice din Marea Britanie, solicitând să ni se furnizeze măcar numărul general al celor monitorizaţi prin brăţări. „La nivelul ANP, în cadrul mecanismului de monitorizare a acordării garanțiilor privind spațiul minim individual, sunt în evidență peste 200 de persoane private de libertate ce au fost extrădate în baza mandatelor europene de arestare emise de instanțele naționale și pentru care au fost acordate garanții în vederea asigurării condițiilor de detenție.“
Cu alte cuvinte conducerea ANP a acordat garanții că se vor asigura condiții de detenție! Nu se precizează ce fel de garanții și mai ales cum vor fi respectate, având în vedere situaţia generală din penitenciarele româneşti. Despre sisteme electronice de monitorizare, nici un cuvințel.
Halchin are pedigree de „Coop. Ochiu și Timpanu!“
În anul 2006, subofițerul de la Penitenciarul Tulcea Dan Halchin a intrat în corpul ofițerilor și a fost uns peste noapte șeful Penitenciarului Arad, la numai o lună de la înaintarea în grad. Acolo s-a remarcat ca manager, intrând într-un conflict major cu liderul sindical „Pro Lex“ Viorel Flonta. Supărat că cel din urmă l-a reclamat conducerii ANP, Dan Halchin l-a trimis în fața comisiei de disciplină.
Ofiţerul s-a specializat în „securitate“ și „informații clasificate“, susținându-și doctoratul (2008-2013) chiar la Academia Națională de Informații „Carol I“. Din 2012 până în 2015, s-a plimbat pe mai multe meleaguri sub eticheta „expert UE“ în Kosovo, „expert ONU“ în Libia și „workstream manager“ în Marea Britanie. Dupa acest periplu internațional, revine la Penitenciarul Arad, pe post de funcționar de securitate. În același an, Dan Halchin este ridicat în funcție prin ordin al fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiiind numit adjunct la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Asta cu toate că legea de organizare a instituţiei prevede că pentru postul de adjunct trebuie să fie o persoană cu grad de chestor și nu doar căpitan.
Între timp, la Penitenciarul Arad sindicaliștii sunt revoltați pe faptul că Dan Halchin i-a rezervat soției sale, Delia Halchin, funcția de șef al Centrului de Formare şi Specializare a Ofiţerilor (CFSO). „Doamna Delia Halchin calcă în picioare orice regulă a bunului simț și își duce acolo doar pe favoriții săi“, scriu sindicaliștii pe pagina web a organizaţiei, www.fsanp.ro.
679 sau 128 de locuri?
Unul dintre cele mai surprinzătoare puncte incluse în documentul trimis la Londra este cel cu privire la capacitatea de cazare din închisorile din România. „În concordanţă cu Memorandumul aprobat de Guvernul României, Administraţia Naţională a Penitenciarelor s-a angajat să creeze 659 locuri de cazare a deţinuţilor până în 2017. Alte 5.500 de locuri de cazare vor fi create în perioada 2018-2020“, scrie ANP în actul internaţional.
Pe de altă parte, am întrebat pentru a ne lămuri câte locuri au fost realizate până acum şi câte vor fi gata în perioada următoare. La primul capitol, lucrurile stau, oficial, mai bine, „în anul 2016 au fost realizate 679 locuri noi de cazare, prin lucrări de investiții și reparații curente“, se arată în răspunsul trimis de ANP „României libere“.
Doar că, la bilanțul instituţiei pe 2016, directorul general Marius Vulpe a declarat că „s-au creat numai 128 de noi locuri de cazare“ și nu 679 cum a scris negru pe alb adjunctul său, Dan Halchin.
La al doilea capitol, lucrurile au rămas doar la nivelul de promisiuni. „Guvernul a aprobat calendarul de măsuri privind Memorandumul cu tema Intenția CEDO de aplicare a procedurii hotărârii pilot în cauzele privind condițiile de detenție, co-inițiat de MAE, M.J., MAI și avizat de MFP. Astfel, celelalte 5500 locuri de cazare sunt etapizate în cuprinsul acestui Memorandum. Menționăm faptul că, în textul Memorandumului se precizează faptul că suma estimată va fi asigurată din bugetele anuale ale ANP. Astfel, proiectele cuprinse în Memorandum vor putea fi finalizate numai în funcție de fondurile asigurate de la bugetul de stat“, se arată în adresă. Cu alte cuvinte, dacă sunt bani, se face, dacă nu sunt bani nu se face.
