Casa Naţională de Sănătate, una dintre cele mai bogate instituţii din România, care primeşte anual de la bugetul statului aproximativ 29 de miliarde de lei (6,4 miliarde de euro), are un nou preşedinte, Laurenţiu-Teodor Mihai, un exponent important al industriei farma din România ultimilor ani. În acest context, există şi voci critice din domeniu care pun sub semnul întrebării imparţialitatea acestuia legat de stabilirea taxei clawback sau a introducerii unor molecule noi. În plus, conform unui CV public pe reţeaua profesională Linkedin, el a fost doctor în cadrul Serviciului Român de Informaţii în perioada 1997-2004 şi a studiat la Harvard Hennedy School, fiind caracterizat de prieteni drept “tenace, conştiincios şi motivat”.
Laurențiu-Teodor Mihai a fost numit în funcția de membru al Consiliului de Administrație și de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu rang de secretar de stat, printr-o decizie a premierului Mihai Tudose, care a fost publicată miercuri seară în Monitorul Oficial.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) îl felicită pe Laurentiu Mihai pentru numirea în noua funcţie şi îi mulţumeşte pentru contribuţia adusă industriei farmaceutice şi pacienţilor români din poziţia de director executiv al APMGR, pe care acesta a deţinut-o în ultimii şase ani. „În numele APMGR, doresc să îi urez succes domnului Mihai în exercitarea mandatului de preşedinte al CNAS şi în realizarea proiectelor la care se va angaja. Suntem convinşi că profesionalismul şi obiectivitatea, care au caracterizat activitatea domnului Mihai în cadrul APMGR, îl vor ajuta să îndeplinească cu succes angajamentele din cadrul CNAS. Avem speranţa că experienţa vastă în managementul sanitar şi cunoaşterea detailiată a problemelor şi provocărilor din sistemul sanitar românesc îl vor ajuta pe domnul Mihai să direcţioneze priorităţile instituţiei spre reformarea şi modernizarea sistemului actual şi creşterea accesului la tratament pentru pacienţii romîni” a declarat Adrian Grecu, preşedinte al APMGR.
În cadrul APMGR, Laurenţiu Mihai a promovat necesitatea asigurării accesului la tratament farmaceutic la preţuri accesibile pentru un număr cât mai mare de pacienţi, dezvoltarea industriei farmaceutice locale prin realizarea unui cadru legislativ concurenţial şi echitabil, informarea pacienţilor români asupra medicamentelor generice – medicamente cu aceeaşi eficienţă terapeutică şi calitate ca medicamentele inovative, însă cu costuri mai accesibile – precum şi crearea unui mediu de business predictibil şi sustenabil pentru a creşte profilul României în rândul investitorilor din industria farmaceutică.
Un fost ministru invocă un posibil conflict de interese
Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu comentează această numire a noului preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate în nuanţe critice: "Domnul Tudose l-a numit în fruntea CNAS pe unul dintre cei mai longevivi lobby-işti ai industriei. Pe domnul Laurenţiu Mihai. Nu doresc în niciun fel să îi judec domnului Laurentiu Mihai activitatea de până acum, activitate de peste 6 ani în serviciul intereselor private (comerciale şi legitime, de altfel) ale unei părţi importante a industriei. Aş reţine doar că principalul obiectiv al activităţii dumnealui ca Director Executiv al APMGR era să obţină de la stat condiţii cât mai bune pentru companiile pe care le reprezenta", scrie Vlad Voiculescu.
Totodată, fostul ministru face o constatare ironică: “Odată cu instalarea la conducerea CNAS, Laurenţiu Mihai va gestiona unul dintre cele mai mari bugete din Romania, se va judeca cu parte din companiile ale căror interese le reprezenta până ieri dacă acestea au procese cu CNAS (pentru calcularea taxei clawback, de pildă) şi va avea acces la datele tuturor pacienţilor, dar şi la informaţii despre foştii angajatori şi despre concurenţii acestora”.
Fonduri impresionante, dar mereu insuficiente
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate beneficiază de unul dintre cele mai mare bugete din România şi are la dispoziţie anual între 26 şi 30 de miliarde de lei pentru gestionarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, având în subordine casele judeţene de asigurări de sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti. Cu toate acestea, majoritatea şefilor CNAS s-au plâns constant de-a lungul ultimilor ani de lipsa fondurilor, cu toate că au existat situaţii de alocări bugetare rămase necheltuite. În medie, în fiecare an serviciile medicale consumă 25 de miliarde de lei, din această sumă, 43% fiind cheltuieli spitaliceşti şi 38% cheltuieli cu medicamentele. Anul trecut, CNAS a încasat din asigurările de sănătate plătite de aproape 8,5 milioane de români nu mai puţin de 25 de miliarde de lei, cu o medie de 2 miliarde de lei pe lună.
Pe 1 septembrie, premierul Tudose a decis eliberarea lui Marian Burcea din funcția de președinte al CNAS. De la acel moment, Răzvan Teohari Vulcănescu, vicepreședinte al CNAS, a exercitat atribuțiile președintelui până la numirea conducătorului instituției. Decizia premierului Tudose de eliberare a lui Marian Burcea din fruntea CNAS a venit după ce Burcea a fost reținut de procurorii DNA, într-un dosar în care se investighează decontări ilegale ale CASMB.
