În condiţiile în care întregul sistem informatic folosit acum în domeniu este nesigur şi funcţionează cu sincope de câteva săptămâni, medicii, dar şi pacienţii sunt nemulţumiţi de modul în care autorităţile încearcă să aplice noul sistem electronic de stocare a datelor medicale ale românilor.
Impunerea obligativității dosarului electronic de sănătate, care a intrat în vigoare din 12 noiembrie 2016 fără norme şi proceduri concrete de aplicare, precum și problemele legate de respectarea dreptului pacientului la confidenţialitatea actului medical, dar şi cu privire la riscul major al lipsei de securitate informatică în privinţa protejării datelor personale sunt motivele pentru care organizaţiile profesionale ale medicilor şi asociaţiile pentru protecţia bolnavilor au anunțat că vor să atace în justiţie Ordinul Ministerului Sănătăţii şi al CNAS cu privire la funcţionarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES).
Medicii sunt bulversaţi de lipsa unor instrucţiuni clare privind ce fel de date, când şi cum ar trebui introduse în sistemul electronic. În plus, pacienţii riscă să fie discriminaţi din cauza acestor date, pentru că vor fi obligaţi să declare toate informaţiile sensibile despre diverse tipuri de boli pe care le-au avut, de la simple operaţii de apendicită la tulburări psihice, infectarea cu HIV, cancere sau boli cu transmitere sexuală.
Colegiul Medicilor semnalează erori grave
Deja Comisia de bioetică a Colegiului Medicilor din România (CMR) a emis un punct de vedere oficial referitor la actele normative care reglementează dosarul electronic al pacientului, în care susţine că prevederile legale ce privesc DES sunt de natură a prejudicia drepturile pacientului și relația medic-pacient, dar și de a aduce prejudicii imaginii sistemului de sănătate românesc în rândul populației. Colegiul Medicilor consideră că „managementul datelor și informațiilor înregistrate în DES, pornind de la înregistrarea lor și până la modul în care pot fi accesate și utilizate, este de natură a încălca confidențialitatea informațiilor și datelor medicale personale.
De exemplu, pacientul poate fi lezat prin discriminarea și stigmatizarea create de divulgarea unor informații referitoare la starea sa de sănătate sau la antecedentele sale personale, stil de viață etc.“. În plus, CMR consideră că reglementarea vagă a dreptului și modului de acces la informațiile și datele înregistrate în sistemul electronic va plasa responsabilitatea securității datelor asupra medicului.
Medicii de familie, revoltaţi
Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie din România (FNPMF) atrag atenţia că „toate datele personale şi medicale, începând de la consultații, trimiteri, analize, rețete, foi de observații, dar și antecedente și istoric evenimente, sunt disponibile permanent într-un grad de securizare necunoscut în acest moment”. Cele două organizaţii profesionale ale medicilor de familie invocă aspecte de natură etică şi morală legate de confidenţialitatea datelor medicale, „de faptul că un asigurător nu trebuie să aibă acces la datele medicale ale unei naţii şi de posibila alterare a relaţiei de încredere medic–pacient“, dar şi aspecte legate de legislaţia ambiguă şi contradictorie.
În plus, sunt contestate şi obligația medicilor de a efectua activități administrativ-birocratice suplimentare, precum şi siguranța și eficiența softurilor CNAS, dovedite a fi nefuncţionale şi fără mentenanţă de ani de zile. Totodată, medicii solicită o reacție din partea societății civile, în special a reprezentanților asociațiilor de pacienți, dar și un răspuns oficial din partea Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal privind respectarea tuturor prevederilor referitoare la protecția datelor personale, a confidențialității actului medical și a activității medicilor o dată cu introducerea obligativității DES.
CNAS: Riscuri zero pentru securitatea DES
Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) califică drept nefondate criticile la adresa DES. Purtătorul de cuvânt al instituției, Augustus Costache, a declarat pentru „România liberă“ că riscurile privind securitatea informatică în privinţa dosarului electronic de sănătate sunt zero, sistemul fiind protejat suplimentar de către STS.
„DES poate fi accesat doar pe baza unei semnături electronice digitalizate, orice consultare a informaţiilor putând fi constatată pe baza unei amprente, cu locul, data și autorul accesării de la momentul respectiv. Dacă un pacient ajunge la spital, medicul de acolo poate avea acces la informaţiile medicale personale ale acestuia dintr-un sumar pentru situaţiile de urgenţă, DES având cinci secţiuni distincte. În caz de urgenţă medicală, accesarea dosarului electronic al pacientului permite medicilor să identifice rapid (printr-un click) nevoile speciale de îngrijire ale pacientului: dacă are boli hematologice, dacă are alergii la medicamente, ce grupă de sânge are etc.“, a precizat Augustus Costache.
Acesta a amintit că implementarea DES s-a realizat în luna mai 2014, costurile de proiectare fiind de 81,7 milioane de lei, dintre care 75% fonduri europene. Potrivit reprezentantului CNAS, „o estimare optimistă este că într-un an de zile vor fi iniţializate 90% din dosarele electronice de sănătate“.
Asociaţiile de pacienţi se tem de folosirea abuzivă a datelor confidenţiale
Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) solicită eliminarea obligativităţii dosarului electronic de sănătate, motivând că acesta contravine dreptului pacientului la confidenţialitatea informaţiilor şi datelor medicale personale. COPAC solicită „imperativ“ Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să reglementeze dosarul electronic în aşa fel încât informaţiile să poată fi trecute în dosarul electronic şi folosite doar cu acordul expres şi scris al fiecărui pacient în parte, în contextul în care „accesul neîngrădit la informaţii legate de starea de sănătate actuală sau trecută poate conduce la stigmatizare şi discriminare, atât în zona serviciilor medicale, cât şi în zona profesională sau socială“.
Reprezentanţii pacienţilor atrag atenţia că informaţiile confidenţiale ar putea ajunge foarte uşor la societăţile de asigurări, care vor refuza să asigure pacienţii cu riscuri, sau ar putea intra în posesia angajatorilor şi, în cel mai rău caz, ar putea fi făcute publice. „Nimeni nu ne-a solicitat părerea, nu s-a gândit la un fapt vital în sistemul medical: confidenţialitatea dintre medic şi pacientul său. Solicităm retragerea proiectului realizat astfel fără nicio pregătire şi cu o discriminare flagrantă a pacienţilor şi realizarea împreună cu asociaţiile de pacienţi şi cele profesionale a unui proiect care să apere confidenţialitatea şi demnitatea pacienţilor“, declară Radu Gănescu, preşedintele COPAC.
