Eforturile unor specialiști în educație medicală de a reduce cu ajutorul prevenției incidența unor boli grave ar putea duce la modificarea curriculei școlare încă din ciclul primar.
Preşedintele Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România, prof. dr. Anca Buzoianu, care este decanul facultății de profil din cadrul Universității de Medicină și Farmaciei ”Iuliu Hațieganu”, a declarat la Cluj că organizaţia pe care o conduce a cerut, în mod oficial, Ministerului Educaţiei Naţionale introducerea în curricula naţională, la clasele I-IV, a lecţiilor de educaţie pentru sănătate.
Prof. univ. dr. Anca Buzoianu a declarat că incidenţa unor boli ar fi mult mai mică dacă elevii ar fi educaţi pentru prevenţie, încă de la cele mai mici vârste. Ea a dat exemplul ţărilor nordice, care au introdus educaţia pentru sănătate încă din anii 1970. “Ca rezultat al acestui fapt, este lucru dovedit statistic faptul că după 30 de ani a scăzut incidenţa bolilor cardio-vasculare în aceste ţări”, a exemplificat Anca Buzoianu puterea educaţiei timpurii.
Cancerul face ravagii
Aceste declaraţii au fost făcute în cadrul evenimentului „Dialoguri pentru viață: Sănătatea feminină și Oncologia”, care a avut loc la Cluj-Napoca. Potrivit participanţilor la această conferinţă, prevenţia şi informarea corectă pot face minuni şi în cazul cancerului mamar sau al celui ovarian.
Statisticile oficiale arată că în România una din cinci femei află că are cancer mamar atunci când boala este deja în stadiul II sau III. În ceea ce privește cancerul ovarian, în majoritatea cazurilor diagnosticarea se face într-un stadiu avansat al maladiei. Statisticile arată că doar 45 la sută dintre femeile cu cancer ovarian au șansa de a supraviețui cinci ani de la momentul diagnosticului, comparativ cu până la 89 la sută din pacientele diagnosticate cu cancer de sân.
Dacă sunt descoperite la timp, atât în cancerele de sân, cât și în cele de ovar medicii pot interveni mai eficient, șansele de supraviețuire sunt mai mari, iar impactul pe care îl au asupra calității vieții femeilor afectate, mai redus.
Efectuarea controalelor medicale periodic și informarea constantă sunt măsuri pe care fiecare femeie ar trebui să le ia pentru a-și proteja sănătatea și pentru a depista eventuale afecțiuni în stadii incipiente, potrivit specialiștilor.
Ei mai sunt de părere că, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de o schimbare generală de mentalitate. Iar pentru a obține acest lucru, specialiștii în educație medicală cred că ar fi nevoie de modificarea modului în care sistemul educațional în întregul său se raportează la cunoștințele oferite elevilor despre sănătatea umană. Ei explică faptul că, dacă curricula școlară va fi modificată, acest lucru nu înseamnă că toți elevii vor deveni candidați la admiterea în facultățile de medicină, ci că școlarii vor învăța de mici un comportament corect, care include vizite regulate la medicii de familie, urmarea cu conștiinciozitate a tratamentelor medicale prescrise și cunoașterea modului în care pot fi prevenite anumite maladii.
Propunerea asociației decanilor care conduc principalele facultăți de medicină din România vine în contextul în care România se confruntă cu o dezbatere intensă cu privire la modul în care ar trebui reformată curricula școlară. Deja au apărut nemulțumiri legate de propunerea de eliminare a obligativității studierii limbii latine, dar și de propunerea de a reduce numărul orelor dedicate studiului istoriei.
Foarte mulți experți în educație cred că sistemul școlar românesc are nevoie de o reformă majoră, pentru că, în prezent, programa școlară este mult prea încărcată cu lucruri de o utilitate redusă în pregătirea tinerilor pentru viața reală.
