În România, 60 la sută dintre ambulanțe sunt uzate, iar un astfel de vehicul poate deveni oricând un real pericol pe patru roți, așa cum România liberă a atras atenția recent. Situația ambulanțelor din Capitală a ajuns în vizorul presei, după ce jurnalistul Cătălin Tolontan a publicat o anchetă în care susține că Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) ar fi încheiat un contract direct cu un service auto, pentru care ar fi garantat creditul bancar al firmei respective. În replică, managerul SABIF, dr. Alis Grasu, a respins acuzațiile, într-un interviu pentru Rl, arătând că licitația a fost câștigată deschis și banca a solicitat Serviciului de Ambulanță să vireze banii pentru serviciile prestate în contul unde service-ul își are creditul.
România Liberă: Ce s-a întâmplat exact cu acest contract de service auto?
Dr Alis Grasu: Nu este nimic adevărat. Licitaţia a fost câştigată deschis, cu faza de deschidere a ofertelor electronică, în SEAP, în care noi nu am avut nici o treabă. Nici o licitaţie nu a fost altfel atribuită. Service-ul pe care îl avem este un service mic, a reparat Dacii până acum 6 ani, pentru că, din 2009, noi nu mai avem Daciile, când am introdus maşinile Fiat Punto şi Mercedes Volkswagen. Din 2007 până în 2010, aceste maşini noi intrate au fost reparate pe garanţie la Porche şi la Mercedes. Apoi, am fost obligaţi să apelăm la aceste service-uri, pentru că service-ul nostru nu era pregătit să asigure mentenanţă la aceste maşini. Mai mult, eu an de an am încercat, cât am avut venituri proprii, să dezvolt acest service al Ambulanţei, schimbând nişte elevatoare, luând nişte aparate mai performante, dar nu am avut resurse de personal calificat. Am mai angajat în ultima vreme doi mecanici, dar abia reuşim să facem aici Fiatul Punto şi Fiatul Ducato şi maşinile mai vechi de 10 ani. Deci se repară şi aici un număr de maşini destul de important, dar nu ar face faţă niciodată. Ne-am bloca, la ritmul la care se defectează maşinile. Service-ul care a câştigat pachetul pe Volkswagen, service-ul care a câştigat pe Mercedes şi alte două service-uri unde mai sunt încă alte 10 maşini în garanţie şi cu toate acestea avem permanent maşini multe în service, pentru că nu scoatem unele, că intră altele, fiind maşini vechi toate, care se defectează foarte frecvent.
Rl: Și ce este totuşi cu acest contract de service?
A.G.: Service-ul acesta şi-a încheiat contractul pe un an. Banca ne cere, dar şi el ne-a cerut, să virăm sumele datorate lui în contul băncii la care are creditul. Banca avea pretenţia ca toate sumele datorate acestui service să fie derulate prin ea, să aibă garanţia că îşi iau banii. Deci noi nu am făcut decât să răspundem la solicitarea firmei şi a băncii să le dăm banii pe ce au lucrat, pe ce au facturat, în loc să dăm direct firmei, i-am dat băncii.
RL: Acest lucru nu implică obligaţii de plată suplimentare în cazul unui faliment? Nu există vreo clauză contractuală în acest sens?
A.G.: Nu există nicăieri o clauză că noi girăm acest împrumut! Dacă noi reziliam contractul cu ei, pentru că, de exemplu, nu-şi îndeplineau obligaţiile contractuale, noi răspundem băncii că nu mai avem contract cu firma respectivă, deci noi nu mai avem ce să virăm.
Rl: Şi, practic, de ce se spune că acest contract a fost atribuit fără licitaţie?
A.G.: Avem o procedură de licitaţie în desfăşurare. Anul acesta am primit supraveghere de la ANAF pe licitaţiile de service auto şi această licitaţie s-a desfăşurat cu trei supraveghetori de la ANAF, de la debut până la sfârşit. Licitaţia s-a prelungit, cu contestaţii, cu clarificări, iar între timp contractele au expirat. E ilegal să prelungeşti contractul, faci o negocieri pentru o lună de zile. Iar daca nu repari o lună de zile ambulanţele înseamnă să fii sinucigaş. Şi atunci, în regim de urgenţă s-a făcut o negociere timp de o lună, o lună şi jumătate de zile, cât se estima că se termină licitaţia. Aceasta a fost atribuirea prin negociere: o lună de zile! Contractul nou nici nu a început, zilele acestea s-a semnat, după ce a fost câştigat prin licitaţie deschisă.
Rl: Şi apoi firma a câştigat prin licitaţie, după această perioadă de negociere?
A.G.: Da, a câştigat prin licitaţie deschisă! Şi de fiecare dată, aceste contracte mari pe un an de zile se câştigă prin licitaţii deschise. Singurele momente când se fac negocieri sunt perioade scurte între contracte, pentru a nu perturba sau bloca activitatea serviciului de ambulanţă. Iar firma Car Tuning a venit mereu cu preţuri foarte mici, conform ordonanţei 134, şi a câştigat. Preţul cel mai mic pe ora de service şi preţul cel mai mic la piese, aşa câştigă ei. Iar noi am pus în acel contract condiţii din ce în ce mai riguroase, pentru că de-a lungul anilor ne-am tot izbit de probleme. O altă firmă a câştigat un contract şi nu intrau maşinile în service pentru că uşile de la ei erau mai mici decât înălţimea maşinilor şi ca să intre în service trebuia să le dezumfle roţile. Şi atunci am introdus la criterii inclusiv înălţimea uşilor de la service.
Rl: Şi mai aveţi acest tip de înţelegere şi cu alte firme?
A.G.: Am mai avut o firmă de piese auto care livra pentru atelierul din curte, a intrat ulterior în insolvenţă şi lichidatorii ne-au cerut să livrăm toate datoriile către firma respectivă la firma de insolvenţă.
Rl: S-a sugerat existenţa unei legături de prietenie între fiul dumneavoastră şi patronul acestei firme, un posibil conflict de interese. Cum comentaţi această acuzaţie?
A.G.: Nu există nimic. Oamenii ajung să se cunoască după ani de zile. El a mai câte un pachet de servicii la noi, ba pe Mercedes, ba pe Volkswagen, prin licitaţii deschise, transparente şi legale. Datorită comuncării pe reţelele de socializare, ei se cunosc pe Facebook. Probabil, aşa cum a spus şi fiul meu, s-au văzut într-un loc public, dar nu există o relaţie de prietenie în familie sau ceva de genul acesta. Nu au nici o afacere în comun. Fiul meu şi-a vândut maşina, un Subaru, şi a pus anunţul pe Facebook, care a fost preluat de mai mulţi prieteni virtuali, inclusiv acest domn de la Car Tuning, care este prieten virtual cu el.
Rl: Şi de ce credeţi că acest angajat de la dumneavoastră a dat informaţii false sau neclare presei?
A.G.: Ştiţi cum este, un angajat se poate răzbuna, dacă îl verifici când vezi că nu-şi face treaba. Dacă tragi de ei, dacă vrei binele pacientului, dacă încerci să-i convingi să fie şi ei aşa cum dorim să fie şi sănătatea în România, crede că eşti duşmanul lui de care trebuie să scape. Iar eu, recunosc, îi controlez, nu am ce să fac. Altfel nu am fi ajuns să putem să mergem cu 50% din personal şi să răspundem la toate solicitările şi să crească semnificativ calitatea actului medical Nu ştiu ce se doreşte… Dacă cineva vrea să plec, să-mi spună. Sunt două lucruri la care ţin foarte mult: numele pe care mi l-am făcut singură – nu mi l-a dat cineva, nu am fost fata unui profesor, a unui parlamentar – şi cuvântul pe care nu mi-l încalc niciodată.
Ce susține ancheta lui Cătălin Tolontan
Firma Cars Tuning, care îi aparține omului de afaceri vâlcean Florin Adam, are 27 de contracte în valoare de peste două milioane de euro cu Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, care ar fi girat creditul patronului companiei la Piraeus Bank. Cars Tuning mai are în portofoliu două contracte cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (197.983 euro) și un contract cu Administrația Prezidențială, în 2014 (17.009 euro), confom anchetei publicate pe blogul lui Tolontan.
Patronul Cars Tuning a declarat, pentru tolo.ro, că banca Piraeus a solicitat SABIF să vireze banii pentru reparațiile făcute de firmă în contul Cars Tuning: ”ă vireze plățile pe care le au către Cars Tuning direct în contul respectiv. Eu am luat un credit de la Piraeus. Ei, ca orice bancă, zic „Trebuie să rulezi totul prin mine”. Eu puteam, după ce luam creditul, să deschid în altă parte, să spun la Ambulanță „Băi, virezi în contul acela!”. Banca a solicitat ca banii pe care Ambulanța avea să mi-i dea să fie virați în contul X. Ei nu au garantat cu banii lor, ci cu soldul pe care-l au către mine, rulat prin acel cont”. Adam a mai spus că este prieten cu băiatul lui Alis Grasu, ”ies la o bere o dată la șase luni”.
Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF)
Într-un comunicat de presă, SABIF a precizat că ”atelierul de întreținere din cadrul SABIF nu dispune de dotări tehnice corespunzătoare asigurării service-ului pentru cele 186 autoutilitare (ambulanțe) din dotare- marcile: Mercedes Sprinter, Mercedes Vito, Volkswagen Transporter, Volkswagen Crafter, Citroen Jumper, Fiat Punto, Fiat Ducato , Ford Tranzit”. În ceea ce privește contractul de o lună încheiat cu Cars Tuning ,până la finalizarea licitației deschise din 2016, la care se face referire în ancheta publicată de jurnalistul Cătălin Tolontan, ” Nu este vorba de INCREDINTARE DIRECTA ci despre “NEGOCIERE FARA PUBLICAREA PREALABILA UNUI ANUNT DE PARTICIPARE ” CONFORM OUG 34/2006, ART.122. Mentionam ca aceste informatii pot fi verificate in SEAP – Anunt de atribuire emis nr.169972/08.06.2016, pe care avem obligatia sa il publicam in conformitate cu prevederile legale”.
În ce situație sunt ambulanțele din România
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat în MAI dr Raed Arafat, a declarat,în 15 iunie, că „au fost întârzieri la dotarea serviciilor de ambulanță și a SMURD-ului cu autospeciale, într-adevăr cu anumite întârzieri din cauza ingerințelor unor funcționari, care nu ne-au permis să implementăm proiectul cu acordurile cadru, așa cum era prevăzut. Dar continuăm bineînțeles cu Ministerul Sănătății și pregătim pentru următorii patru ani dotarea acestor servicii”.
În Capitală, sunt în total 120 de ambulanțe de urgență, dintre care 22 sunt de tip C (care sunt dotate cu aparatură de resuscitate si care intervin la cazurile foarte grave). Dar deja marea majoritate a autosanitarelor au în jur de șapte-opt ani vechime, adică ar fi trebuit să fie casate, iar numărul mare de kilometri acumulat duce la stricarea lor periodică.
Citește și: EXCLUSIV. FOTO. Cine salvează maşinile de salvare? Pericol pe patru roţi
