Când sunt în misiune, ambulanțele au prioritate în toate intersecțiile şi pe toate şoselele din lume. Şi ar trebui să ducă în siguranţă pacienţii la cel mai apropiat spital pentru îngrijiri medicale. În România, 60% dintre ambulanţe sunt uzate, iar oricând un astfel de vehicul poate deveni un real pericol pe patru roţi. Astfel, mai mulți medici și asistenți medicali și-au pierdut viața, în ultimii ani, în urma unor grave accidente rutiere.
Județul Vaslui, care ocupă locul al II-lea pe țară la numărul de solicitări, cu o medie de 200 de apeluri zilnic, se confruntă cu cele mai grave probleme. Aici, deși autoritățile medicale raportează că lucrează cu 46 de autosanitare, în întregul județul sunt folosite doar 13-15, multe dintre ele cu defecțiuni.
Surse medicale care au lucrat la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Vaslui au declarat, în exclusivitate pentru România Liberă, că aproape întreg parcul de maşini de ambulanţă este distrus, iar service-urile auto care fac ITP-ul dau avize pe bandă rulandă unor maşini care în mod normal ar trebui trase pe dreapta. Şi asta, în condiţiile în care au fost investite peste 2 miliarde de lei în ambulanțe care nu funcționează sau sunt dezmembrate.
În aceste condiții, apar inevitabil evenimente tragice. În urmă cu doar câteva zile, un pacient în vârstă de 78 de ani, din satul Micleşti, a fost transportat la spital cu o ambulanţă doar cu un asistent medical, deşi bărbatul avea edem pulmonar, o afecţiune gravă, ce necesită îngrijiri de urgenţă din partea unui medic. La începutul anului, o femeie a murit, în timp ce aştepta ambulanţa, iar echipajul de la SAJ Vaslui a ajuns la solicitare abia după patru ore.
Aurora Popa, managerul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Vaslui, ne-a precizat că nu sunt probleme la unitatea pe care o coordonează şi aşteaptă şedinţa trimestrială de bilanţ de la sfârşitul acestei luni, în 28 iunie: "Cea mai bună situaţie o să o aveţi dacă vă uitaţi pe raportul DSU, care specifică activitatea serviciilor de ambulanţă şi a SMURD pe ţară, cu număr de kilometri, cu vechimea ambulanţelor, şi atunci o să aveţi o imagine de ansamblu. Ambulanţele sunt într-adevăr foarte uzate. Noi nu suntem excepţia, noi suntem regula".
Deşi un plan de achiziţie se face pe baza unor solicitări din teritoriu, raportate de managerii staţiilor locale de ambulanţă, care au în evidenţă starea autosanitarelor, acest principiu nu funcţionează şi atunci când este vorba de maşinile de salvare din România, după cum a explicat managerul Aurora Popa.
"Achiziţia de ambulanţe se face la nivel naţional. Ministerul Sănătăţii este autoritatea contractantă şi în general se fac acorduri cadru pe 4 ani. Sincer, nu ştiu exact, cu ceva timp în urmă era în lucru caietul de sarcini pentru achiziţia de ambulanţe, care a fost pus pe SEAP. Ideea este că nu noi solicităm, ci Ministerul Sănătăţii face achiziţia de ambulanţe, iar Ministerul de Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă repartizează aceste ambulanţe. Nu ştim care este stadiul achiziţiei. Dar la nivel naţional, peste 60% dintre ambulanţe au peste 10 ani vechime, asta este clar, cu sute de mii de kilometri la bord", a declarat managerul Aurora Popa.
O ambulanţă în plus pe an, la două milioane de locuitori
Lipsa unui parc auto suficient de ambulanţe este o problemă la nivel naţional, inclusiv în Bucureşti. Dr Cristian Grasu a declarat, pentru "România Liberă", că, "în Capitală, sunt în total 120 de ambulanţe de urgenţă, dintre care 22 sunt de tip C (care sunt dotate cu aparatură de resuscitate si care intervin la cazurile foarte grave). Dar deja marea majoritate a autosanitarelor au în jur de 7-8 ani vechime, adică ar fi trebuit să fie casate. Faptul că au mulţi kilometri făcuţi prin Bucureşti înseamnă că, periodic, se strică, iar atunci sunt duse în service şi acest lucru durează. Ceea ce înseamnă că în loc de 22, de obicei ai 16 ambulanţe de tip C disponibile sau şi mai rău, pentru că în ultimii 3 ani nu s-a mai cumpărat aproape nimic. Nu este nici vina Ministerului Sănătăţii, nici a serviciilor de ambulanţă".
La sfârşitul acestei luni, va avea loc o nouă rundă de discuţii cu reprezentantii serviciilor de ambulanţă din ţară, o nouă întâlnire trimestrială în care sunt evaluate problemele fiecărui SAJ şi al SABIF, după cum ne-a precizat dr Grasu: "Ne întâlnim toţi – asociaţia profesională, sindicatul, managerii – într-o locaţie şi dezbatem toate problemele din ultimele trei luni şi facem rapoarte şi către minister, şi către DSU, la fiecare trei luni. Adică este o problemă arhicunoscută, nu poate să spună nimeni că nu ştie. Anul trecut Bucureştiul a primit o maşină, una, iar anul acesta deocamdată am primit două maşini de la Primăria Municipiului Bucureşti – aşa, o surpriză!".
Contractul de Deltamed, o bubă fără leac
Preşedintele Asociaţiei Serviciilor de Ambulanţă din România ne-a mai declarat că o situaţie deosebită este la staţiile judeţene, unde defectarea a două maşini de urgenţă poate produce reale probleme. Dr Gasu a mai spus că problema parcului auto ar trebui rezolvată prin orice mod, "dacă nu ai bani să le cumperi, le iei în rate, s-a inventat leasingul. Faptul că ne agăţăm de un contract care a avut probleme timp de trei ani, nu mi se pare normal. Deci a fost contractul cu Deltamed care a avut o problemă în momentul în care s-a încheiat. Acea problemă ne-a încurcat".
Presa a scris numeroase articole în ultimii ani despre afacerile firmei Deltamed SRL din Cluj Napoca, care a livrat peste 1.000 de ambulanţe către Ministerul Sănătăţii, SMURD, SRI şi SIE, patronul firmei, Gogan Vasile, fiind unul dintre primii sponsori ai SMURD. Potrivit datelor oficiale publicate de portalul www.e-licitatie.ro, Deltamed Cluj a livrat, în perioada 2007-2011, ambulanţe, maşini de pompieri şi echipamente medicale pentru dotarea SMURD, dar şi a altor unităţi spitaliceşti, cu o valoare estimată la peste 160 de milioane de lei. La începutul anului trecut, DNA a început urmărirea penală in rem cu privire la achiziţia de ambulanţe de la Ministerul Sănătăţii, începută în 2010, după o sesizare făcută de Ministerul Finanţelor Publice.
Dr Raed Arafat promite creşterea bugetului serviciilor de ambulanţă
Peste 4,5 milioane de români au apelat în 2015 la serviciile de urgenţă, în creştere faţă de anul anterior. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat în MAI dr Raed Arafat, a explicat, într-un interviu pentru “România Liberă” că această creştere a numărului de solicitări este previzibilă nu doar în România: "Se întâmplă şi în alte părţi ale lumii. La noi, este vorba de creşteri anuale în jur de 5% în partea medicală a intervenţiilor de urgenţă, fie la UPU, fie la serviciile de urgenţă prespitaliceşti, ambulanţa sau SMURD, unde s-au creat echipe suplimentare".
Dr Raed Arafat a precizat că "anul trecut, bugetul serviciilor de ambulanţă a crescut semnificativ, cu 10 procente, iar în 2016 este o creştere de 12%. La echipamente, în ultimii ani s-a reuşit dotarea serviciilor de ambulanţă şi a SMURD-ului cu autospeciale, într-adevăr cu anumite întârzieri din cauza ingerinţelor unor funcţionari, care nu ne-a permis să implementăm proiectul cu acordurile cadru, aşa cum era prevăzut. Dar continuăm bineînţeles cu Ministerul Sănătăţii să pregătim pentru următorii patru ani dotarea acestor servicii. În acelaşi timp, anul trecut sistemul de urgenţă s-a bucurat şi de o suplimentare de personal, s-au dat posturi suplimentare şi la serviciile de ambulanţă, şi la Unităţile de Primiri Urgenţe".
