Eroare sau ipocrizie? Studiu surprinzător: 97% din români, mulțumiți de spitale

Ministerul Să­nătăţii sus­ține că peste 97% din pa­cienţii ro­mâni s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți de calitatea serviciilor din spitale, după cum reiese dintr-un studiu realizat anul trecut, dar făcut public abia acum de EuropaFM. Rezultatele cercetării sunt surprinzătoare, în condițiile în care doar 65-75% din pacienţii din ţările vestice se declară satisfăcuţi de sistemele de sănătate, potrivit lui Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor. De unde apare această diferență, în condiţiile în care în ultimele

luni scandalurile legate tocmai de acest aspect – calitate – se ţin lanţ şi par nesfârşite?

La începutul anului 2015, Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii din acea perioadă, a lansat Mecanismul de feedback al pacientului din spitalele publice, adică un „ansamblu de măsuri şi proceduri care au drept obiectiv creşterea gradului de încredere a pacienţilor în serviciile medicale“. Cu această ocazie a fost realizat un amplu sondaj de opinie care arată că 96,1% din pacienți au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți de timpul de așteptare pe holurile spitalelor, iar 94,5% s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți de curățenia din spitale. În ce priveşte şpaga, doar 0,90% dintre pacienți admit că li s-a cerut „direct sau indirect bani sau atenţii“ din partea perso­nalului medico-sanitar şi numai 0,68% de către medici.

Chestionarele au fost aduse pacienţilor şi completate înainte de a se finaliza actul medical, menționează Vasile Barbu, care arată că astfel se explică răs­punsurile pozitive: „De frică, oamenii completează formularul“. „Noi avem Consilii de Etică în marea majoritate a spitalelor. Inclusiv eu fac parte din patru consilii. Ce să vă spun, dacă vă uitaţi pe ordinele de ministru care reglementează constitui­rea acestora, chestionarele sunt făcute aiurea, pentru că trădează faptul că pacientului îi e frică să le completeze. Pe de altă parte, de multe ori le completează asistentele medicale. Mai mult, analiza se face în intervalul 1-7 ale lunii, nu aleatoriu. Iar la începutul lunii, mai mult în ambulatoriu sunt pacienţi mulţi, pentru că se ţine cont de finanţările (Casei de Sănătate –n. red.) primite la începutul fie­că­­rei luni“, a explicat pentru „România liberă“ preşedintele Asociaţiei Pacienţilor din România.

Acesta mai spune că de cele mai multe ori se mai poate ajunge la asemenea procente dacă mana­gerul pune personalul medical să completeze formularele. „Au ajuns la o cifră de interogare a peste 590.000 de pacienţi, dar să ştiţi că nu toţi bolnavii sunt dispuşi să completeze, iar spita­lele au o normă şi atunci perso­nalul completează ca să-şi atingă obiectivul. Avem până la 400 de spitale în România unde se aplică aceste chestionare, nu toate însă o pot face corect, cum sunt spi­talele de psihiatrie. Şi într-un Consiliu de Etică trebuie să fie 5 membri, dar sunt spitale cu doar doi doctori şi vreo şapte asistente“, a explicat Vasile Barbu.

Președintele Asociației Pacien­ți­­lor din România insistă că sta­tis­­tica nu are cum să reflecte realitatea, deoarece ar fi eronat modul în care se preia chestionarul de feedback şi în care se face centrali­zarea. „Pacienţilor le este teamă să bifeze negaţiile, pentru că acolo apare vârsta, se cere sexul, se cere perioada in­ternării şi aşa se poate depista uşor cine a completat. Pacienţii sunt identificabili, iar oamenii şi-au dat seama de asta şi trec acolo numai de bine“, a precizat Vasile Barbu. Am solicitat și poziția Ministerului Sănătății cu privire la rezulta­tele studiului publicat de către instituție, dar nu am primit un răspuns până la închiderea ediției.

Rezultate mai proaste, într-un sondaj privat

Un studiu realizat de IMAS arată doar 66% din respondenți au destul de multă și foarte multă încredere în medicii din spitalele de stat din România, cu un procent mai puțin decât cei din spitalele private. Mai mult, unitățile medicale de stat sunt ultimele în topul încrederii, cu doar 35%, situându-se după Cole­giul Medicilor, CNSAS și Ministerul Sănătății, potrivit cercetării sociologice rea­lizate de IMAS. Conform studiului, publicat de cotidianul Putetea, românii cred că principala problemă cu care se confruntă sistemul sanitar o consttuie corupția și mita (20,7%), urmate de lipsa echipamentelor (19%) și salariile mici (12,8%).