Mii de români se înscriu pe listele de aşteptare pentru un organ sănătos, însă de la an la an numărul de donatori scade alarmant, dar autoritățile susțin că totul e bine în acest domeniu.
Deşi Ministerul Sănătății comunică opiniei publice „reuşite pe linie“, specialiştii atrag atenţia asupra crizei transplanturilor din ultima perioadă, care este departe de a se fi încheiat. România are şapte centre de transplant, dar nici unul nu este pe deplin pregătit pentru transplantul pulmonar. Singura opţiune rămâne în continuare clinica AKH din Viena, care a decis să deblocheze acest tip de intervenţii chirurgicale pentru pacienţii români, după aproape patru luni în care autorităţile au direcţionat bani şi aparatură către Spitalul „Sf Maria din Bucureşti“, condus de dr. Narcis Copcă, cel care a provocat criza transplanturilor în primăvara acestui an.
„Revenire importantă“
Ministerul condus de demisionarul Florian Bodog respinge informaţiile critice din presă şi nemulţumirile asociaţiilor de pacienţi şi contraatacă triumfător într-un comunicat în care susţine că “trimestrul al doilea din acest an a marcat revenirea puternică a activității de transplant din România, pe fondul creșterii progresive a donării de organe și țesuturi. Până în prezent, au fost salvate peste o sută de vieți prin transplantul de organe. Astfel, medicii au efectuat un număr de 70 de transplanturi renale (București, Cluj şi Iași), 30 de transplanturi de ficat (București şi Iași), precum și trei operații de transplant de cord (unul la București și două la Târgu Mureș)“.
Ministerul Sănătății a mai susținut, în comunicatul respectiv, că aceste date demonstrează că Programul Național de Transplant funcționează la capacitate bună și cunoaște o revenire importantă, după criza alarmantă de anul trecut. „Un exemplu grăitor este că, numai în ultima săptămână, au fost depistați şi îngrijiți șase donatori de organe şi țesuturi în mai multe centre medicale din ţară şi din Municipiul București. Creșterea numărului de donatori în-seamnă salvarea mai multor vieți, precum și scurtarea listelor de așteptare pentru transplant din partea pacienților cu insuficiențe severe de organ“, susținea documentul.
Ministerul Sănătăţii precizează că „evoluțiile pozitive din acest an reflectă atât generozitatea familiilor pacienților donatori, cât și efortul colectiv al tuturor specialiștilor și personalului medical implicat în activitatea de donare și transplant.Salvarea de vieți este munca unei echipe profesioniste și devotate pacienților, care numără în rândurile sale pe coordonatorii naționali de transplant. Fiecare membru al acestei echipe a răspuns favorabil solicitării ministrului Florian Bodog ca, împreună, să găsească cele mai bune soluții pentru relansarea Programului Național de Transplant din România“.
Transplantul medular poate salva mii de vieţi
Câteva mii de români află, în fiecare an, că suferă de leucemie, limfom Non-Hodgkin, mielom multiplu sau limfom Hodgkin. Pentru unii dintre aceștia, transplantul medular (trans-plantul de celule stem hematopoietice) este unica soluție terapeutică. În aceste cazuri, găsirea unui donator de celule stem hematopoietice neînrudit poate fi vitală. Aceasta, din cauză că doar pentru 25% din pacienți se găsesc donatori compatibili în familie (frate sau soră). Pentru restul, identificarea unui donator neînrudit, care să fie compatibil, poate fi singura șansă la viață. În situația celor care au gene HLA (antigenul leucocitar uman) relativ comune, probabilitatea de a identifica un donator compatibil este în medie de la 1 la 200.000, până la 500.000.
În România, până în acest moment sunt înregistrați 44.131 de potențiali donatori în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopo-ietice (RNDVCSH). Dintre aceștia, numai 25.556 sunt eligibili pentru a dona celule stem hematopoietice, adică le-au fost realizate testările HLA. Persoanele înscrise în registru devin poten-țiali donatori nu doar pentru pacienții români care au nevoie de transplant medular, ci și pentru pacienți din țări ale căror registre naționale sunt interconectate cu RNDVCSH. Cu toate acestea, pentru aproximativ 50% din pacienții români, care au indicație de transplant medular, nu se găsește un donator compatibil. Potrivit statisticilor, există o medie de 1,5 luni timp de așteptare de la identificarea unui donator compatibil în România și până la efectuarea transplantului, față de 3 luni câte sunt necesare, dacă donatorul este străin. În cei patru ani de când în România funcționează Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice au fost realizate 136 de transplanturi medulare de la donatori neînrudiți, doar 6 dintre acestea (circa 4,5%) implicând donatori români.
Întârziere
17 pacienți români așteaptă un donator
Orice persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani se poate înscrie în baza potențialilor donatori, cu condiția să aibă o stare de sănătate generală bună și să nu sufere de boli grave din sfera cardiovasculară, renală, pulmonară, de afecțiuni infecțioase, autoimune, neurochirurgicale grave, alergii severe sau cancer. Înscrierea în registru se poate face la oricare dintre cele 18 centre ale donatorilor de celule stem hematopoietice din cadrul centrelor de transfuzie sanguină din: Arad, Bacău, București, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Oradea, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Sf. Gheorghe, Slatina, Slobozia, Târgu Mureș, Timișoara, precum și din cadul spitalelor: Spitalul Clinic Universitar București, Spitalul Clinic de Urgență București, Institutul Clinic Fundeni București și Institutul Regional de Oncologie Iași. Donarea este strict confidențială, atât pentru donator, cât și pentru pacient.
Luni de zile fără donator compatibil
Președintele Societății Române de Transplant Medular, dr. Alina Tănase, a adresat un apel public pentru creșterea numărului de posibili donatori din Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice. „Acest lucru este extrem de important. De multe ori trec luni și chiar ani până la identificarea unui donator compatibil pentru pacienți, așa încât aceștia pot pierde între timp indicația de transplant. Un registru național dezvoltat conduce la șanse mai mari de a găsi o persoană donatoare și ne-ar putea ajuta să salvăm mai multe vieți. Totodată, trebuie să existe o colaborare multicentrică și trebuie să realizăm parteneriate internaționale pentru a asigura un nivel optim de expertiză în centre în care să se extindă transplantul medular“, a arătat conf. dr. Alina Tănase.
