Încă un mit a fost demolat de oamenii de știință: nu există leac pentru răul de a doua zi în cazul consumului exagerat de alcool. Abstinența este singura armă de luptă împotriva mahmurelii.
Aproape toată lumea are o metodă proprie de luptă împotriva mahmurelii, fie că e vorba de luarea unor pastile precum algocalminul, un somn îndelungat, o ciorbă acră sau consumul unor lichide. Nimic nu ajută, este concluzia cercetătorilor care au demonstrat că apa rece, minerală sau plată nu îți diminuează durerea de cap de după beție.
Mâncarea nu e soluția
Cercetătorii olandezi au ajuns la concluzia că singura modalitate de a preveni o mahmureală puternică o reprezintă abținerea de la consumul de alcool. Mai mult de 800 de studenți au fost chestionați, inițial, dacă au încercat diverse metode de atenuare a mahmurelii. După ce au primit răspunsuri pozitive, oamenii de știință i-au împărțit în mai multe categorii.
Astfel, dintre cei 826 de studenți olandezi, 54% au mâncat diverse alimente, printre care unele foarte bogate în grăsimi și calorii, imediat ce au conumat cantități importante de alcool. În același scop, mai mult de două treimi dintre studenți au băut apă în timp ce consumau alcool, iar jumătate au băut apă și înainte de a merge la culcare. Cei care au băut apă au susținut că s-au simțiti un pic mai bine decât cei care au consumat doar mâncare, dar – susțin cercetătorii – , mahmureala nu a putut fi combătută eficient, durerile de cap și grețurile fiind prezente la toți studenții.
Nu există remediu
O cercetare în paralel a avut loc în Canada unde au fost chestio-nați un număr de 789 de studenți. Nici unul dintre studenții care au băut până au ajuns la o alcolemie de 0,2% nu au scăpat de mahmureală și doar cei care au consumat mai puțin de această concentrație s-au simțit acceptabil. Altfel zis, doar dacă ai băut prea puțin nu te vei trezi mahmur a doua zi. Profesorul Joris Verster de la Universitatea -Utrecht, citat de BBC, susține că există o legătură cauzală ce se definește astfel: cu cât consumi mai mult, cu atât ești mai mahmur ziua -următoare: „consumul apei poate ajuta un pic pentru a -scăpa de senzația de gură uscată, dar nu îți va diminua durerea de cap și sentimentul de amețeală sau greața.
Problema este că, noi oamenii de știință, nu cunoaștem ce cauzează mahmureala. Dar cu sigu-ranță, mahmureala nu este o chestiune care ține de deshidratare.” Doctorul Michael Bloomfield, de la University College din Londra, a declarat că toate costurile economice ale abuzului de alcool se ridică la sute de miliarde de euro în fiecare an . „În acest context este foarte important să răspundem cât mai repede la înrebarea – ce cauzează mahmureala. Până la un răspuns medical, există o sigură soluție: beți mai puțin”.
Munca e frate cu paharul
Motivele pentru care se consumă alcool în exces sunt nenumărate: fericirea, dar și supărarea deopotrivă. Interesant este că și munca în exces poate duce la un consum exagerat de alcool, potrivit oamenilor de ştiinţă dintr-o echipă internaţională, care au avertizat opinia publică, prin intermediul unui studiu publicat în legătură cu acest dublu exces ce afectează starea de sănătate. Analiza unei serii de studii realizate pe un total de peste 400.000 de persoane arată că oamenii care lucrează peste 48 de ore pe săptămână, dincolo de limita impusă de o directivă europeană în domeniul muncii, prezintă o probabilitate mai mare de a adopta un comportament de consum considerat riscant pentru starea lor de sănătate.
Un consum de alcool considerat riscant corespunde unui număr de peste 14 băuturi alcoolice pe săptămână pentru femei şi de peste 21 pentru bărbaţi. Referinţa pentru o băutură alcoolică este în general „unitatea” de alcool, adică 10 grame de alcool pur, corespunzând unui pahar standard, precum un mic pahar de whisky (3 centilitri), un pahar de vin (10 centilitri) şi o halbă de bere (25 centilitri cu o concentraţie de alcool de 5%). Datele individuale arată că persoanele care lucrează între 49 şi 54 de ore pe săptămână şi cele ale căror orare de lucru săptămânale depăşesc durata de 55 de ore prezintă un risc mai mare cu 13% res-pectiv 12% de a abuza de alcool, în comparaţie cu angajaţii care lucrează între 35 şi 40 de ore săptămânal.
Alcoolul, acceptat de părinți
Un alt studiu arată că anturajul este decisiv atunci când un tânăr alege să consume alcool. Atitudinile şi practica prietenilor influenţează debutul vieţii sexuale, dar şi momentul în care adolescenţii încep să fumeze şi să consume alcool, potrivit unui studiu prezentat marţi de UNICEF şi Romanian Angel -Appeal.
Majoritatea copiilor cuprinşi în studiu, indiferent de grup sau de vârstă, consideră alcoolul ca fiind distructiv pentru sănătate. Cu toate acestea, la adolescenţii din categoria de vârstă 14-18 ani, experimentarea consumului de alcool nu este considerată în afara normei, consumul ocazional este relativ blamat, însă consumul frecvent este respins de majoritate. Iniţiatorii studiului au constatat că un procent important de tineri (17 la sută în Constanţa şi 32 la sută în Bucureşti) consideră că părinţii sunt de acord cu consumul ocazional şi moderat de alcool.
„Comportamentele de risc sunt indezirabile, nesănătoase, pot afecta negativ imaginea socială a adolescentului, dar fumatul, consumul ocazional de alcool şi experimentarea alcoolului reprezintă forme de devianţă tolerată, atât de adolescenţi, cât şi de adulţi, iar a «gusta» băuturi alcoolice este o practică percepută de adolescenţi ca fiind acceptabilă (nu face rău), fiind întâlnită mai ales până la vârsta de 14 ani”, a explicat coordonatorul studiului, sociologul Fidelie Kalambayi, citat de -Mediafax.
Ministerul Sănătății vrea taxe mărite anual
Ministerul Sănătăţii consideră că taxa pe viciu la tutun, dar şi la alcool, ar trebui majorată anual, deoarece consumul de ţigări a scăzut influenţând încasările din contribuţia pentru sănătate, care sunt astfel mai mici, în timp ce cheltuielile cu bolile fumătorilor dar și a celor care consumă alcool sunt în creştere continuă. Taxa pe viciu a adus Ministerului Sănătăţii, din 2006, circa 1,3 miliarde de lei pe an, din care sunt completate bugetele programelor naţionale, cele pentru reabilitarea unităţilor sanitare şi pentru achiziţii de echipamente, aparatură pentru spitale şi ambulanţe.
