După tragedia de la Colectiv, în sistemul românesc de urgență vor fi implementate o serie de măsuri, precum crearea unui dispecerat comun și pregătirea unor persoane special calificate pentru situații de criză. Propunerile au fost formulate de către Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), a cărui activitate a fost contestată recent de Asociația Serviciilor de Ambulanță din România (SAJ). Astfel, SAJ a acuzat DSU că vrea să îngrădească activitatea Serviciului de Ambulanță din România.
Ce și-a propus Arafat pentru sistemul de urgență
Raportul realizat de Departamentul pentru Situații de Urgență a arătat că, în cazul de la Colectiv, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov au comunicat pe frecvenţe diferite, ceea ce a condus la un efort mult mai mare pentru centralizarea numărului victimelor şi a spitalelor la care acestea au fost direcţionate. De asemenea, raportul a scos în evidenţă importanţa actualizării căilor de acces pentru intervenţii majore, îmbunătăţirea protocoalelor privind transferul pacienţilor în stare gravă în străinătate şi importanţa colaborării cu ONG-urile.
Pe lângă aceste măsuri care ar îmbunătăți sistemul de urgență, secretarul de stat dr. Raed Arafat, șeful DSU, a mai amintit, într-un interviu acordat României libere, că ar fi necesare ridicarea nivelului de competenţă al personalului calificat să intervină în situaţii de urgenţă și suplimentarea finanţării.
„Anul trecut, bugetul serviciilor de ambulanţă a crescut semnficativ, cu 10 procente, iar în 2016 este o creştere de 12%. La echipamente, în ultimii ani, s-a reuşit dotarea serviciilor de ambulanţă şi a SMURD-ului cu autospeciale, într-adevăr cu anumite întârzieri din cauza ingerinţelor unor funcţionari, dar continuăm cu Ministerul Sănătăţii să pregătim pentru următorii patru ani dotarea acestor servicii. În acelaşi timp, anul trecut sistemul de urgenţă s-a bucurat şi de o suplimentare de personal, s-au dat posturi suplimentare şi la serviciile de ambulanţă, şi la Unităţile de Primiri Urgenţe”, a punctat Arafat, pentru Rl.
Citește și: INTERVIU. Raed Arafat respinge acuzaţiile privind finanţarea ilegală a serviciilor din sistemul de urgenţă
În plus, secretarul de stat a mai arătat că va continua şi colaborarea cu sectorul privat în anumite situaţii, cum sunt calamităţile „şi rolul este prevăzut clar pentru acest sector, cum a fost în situaţia în care ei să fie folosiţi pentru urgenţele curente când noi rezolvăm o catastrofă, de exemplu cum a fost la Colectiv”.
De ce s-au revoltat serviciile de ambulanță
Pe de altă parte, Asociația Serviciilor de Ambulanță din România a acuzat Departamentul pentru Situații de Urgență că vrea să îngrădească activitatea SAJ din România. Astfel. preşedintele SAJ, dr Cristian Grasu, a adresat, recent, o scrisoare deschisă ministrului Sănătăţii, în care a solicitat susţinerea logistică şi financiară corespunzătoare volumului de muncă şi gradului de eficienţă ale SAJ, în contextul în care serviciile de ambulanţă judeţene au asigurat 61% din intervenţii.
În document, este menţionată şi o comparaţie concretă: 28.000 de pompieri, cu un buget de 1,5 mld de lei, rezolvă anual aproape 900.000 de intervenţii, în timp ce 11.000 de angajaţi SAJ rezolva 3.700.000 de intervenţii, cu un buget de aproape 800 de mil de lei.
În replică, dr Arafat a declarat că, din 2007 până astăzi, sistemul de urgenţă românesc – inclusiv serviciile de ambulanţă fără nici o discuţie, dar şi SMURD şi pompierii – a înregistrat o evoluţie pozitivă netă şi nu pot fi comparate activitatea şi bugetul Ambulanţei cu activitatea şi bugetul pompierilor, pentru că sunt servicii diferite şi modul de raportare a intervenţiilor este diferit.
Câți români au apelat la serviciile de urgență în 2015
De 10 ani, în România, 112 reprezintă trei cifre fac diferența între viață și moarte. Acum, acesta este numărul comun în toate cele 28 de state ale Uniunii Europene şi se foloseşte pentru a contacta gratuit serviciile de urgenţă, din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă, la orice oră din zi şi din noapte.
În 2015, opt milioane de români au beneficiat de asistență de specialitate, cele mai multe cazuri fiind pentru asistența medicală de urgență, urmate de misiuni pentru stingerea incendiilor și protecția comunităților, conform datelor Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Astfel, peste 4,6 milioane de români au mers la unitățile de primiri urgențe pentru asistență medicală, o creştere cu 5,7% faţă de anul anterior. Pacienții sosiți în UPU cu Serviciile de Ambulanță sau SMURD reprezintă 32% din totalul pacienților, majoritatea fiind preluați de la domiciliu sau din locuri publice.
În anul 2015, numărul apelurilor 112 către Serviciul de Ambulanță a ajuns la 3.741.439, o creștere cu 7% față de 2014. De asemenea, numărul solicitărilor la care a răspuns personalul Serviciilor de Ambulanță a fost de 2.972.305. Este vorba de cazuri de urgență, de transferuri și consultații la domiciliu.
În ceea ce privește numărul de angajați al celor două servicii de urgență, la finele anului 2015, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență avea prevăzut un necesar de 28.441 posturi. La Serviciile de Ambulanță, se observă o scădere a numărului de medici cu un procent de 8,5%, față de 2014, chiar daca au fost organizate mai multe concursuri de ocupare a posturilor vacante.
Priorităţi DSU pentru 2016
– Simplifcarea domeniului legislativ;
– Elaborarea unei noi concepții generale de răspuns în situații de urgență;
– Continuarea întăririi capacității de răspuns la rețeaua de transport METROREX;
– Realizarea de noi puncte de lucru la nivel naționa (Ambulanță, Pompieri, inclusiv SMURD);
– Operaționalizarea Dispeceratului Integrat la nivelul regiunii București Ilfov;
– Reconfigurarea sistemului de coordonare și conducere a intervențiilor în situații de urgență;
– Elaborarea unei dispoziții de comunicații, pe tipuri de situații de urgență;
– Continuarea procesului de evaluare a riscurilor la nivel național;
– Continuarea procesului de îmbunătățire a dotarii cu mijloace tehnice de intervenție;
– Inițierea formării profesionale a personalului operativ din dispeceratele integrate de urgență, cu sprijin din Finlanda;
– Înființarea Punctului de Operare Aeromedicală Jibou;
– Continuarea înnoirii parcului auto la Serviciile de Ambulanță și al SMURD;
– Demararea proiectului pilot privind deplasarea în trafic a mașinilor serviciilor de urgență.
– Ținta pentru anul 2016 este de 60 de milioane de euro pentru dotarea IGSU pentru misiuni de cautare-salvare;
– Dezvoltarea și extinderea relațiilor cu statele vecine prin elaborarea planurilor de contingență, cooperare și intervenție comună;
– Elaborarea și aprobarea proiectelor privind creșterea capacității de răspuns prin programul operațional infrastructura mare – fonduri ”NO REGRET”;
– Evaluarea națională a riscurilor prin proiectul ”RO-RISK”;
– Parteneriat pentru Conferința de Protecție Civilă în Germania;
– Lansarea aplicației de mobil a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă
