Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în prima parte a lunii decembrie, a.c., mai multe produse alimentare din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), specifice acestei sărbători, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
Studiul privind calitatea bucatelor de pe masa de Crăciun face parte din Campania Națională de Informare și Educare “Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră“. Prin această campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Au fost achiziționate următoarele produse alimentare folosite la pregătirea mesei de Crăciun:
– Carne tocată pentru sarmale – produs realizat de hipermarketul CORA;
– Amestec carne tocată de porc și vită – produs realizat de hipermarketul CORA;
– Caltaboș – produs fabricat de Meda Prod SRL;
– Tobă – produs fabricat de hipermarketul Auchan;
– Lebăr – produs fabricat de Ifantis Romania SA;
– Chiftele – produs fabricat de hipermarketul CORA;
– Cârnați proaspeți Chipolatas din carne de porc – produs realizat de hipermarketul Auchan;
– Slăninuță afumată – produs fabricat de Zimbo Romania SRL;
– Salată Boeuf – produs realizat de hipermarketul CORA;
– Măsline negre Mamuth – ambalate de hipermarketul Auchan;
– Castraveți în oțet – produs fabricat de Home Garden;
– Smântână 12% grăsime – produs fabricat de Muller;
– Unt Gruia 60% grăsime – produs fabricat în Belgia și distribuit de SC Macromax SRL;
– Băutură răcoritoare necarbogazoasă cu îndulcitori – produs fabricat de Tiki Drinks SRL;
– Cașcaval Dalia – produs fabricat de Gordon Prod SRL;
– Regal – sos cu pastă de tomate – produs fabricat de European Food SA;
– Sos maioneză – produs fabricat de Contec Food SRL;
– Produs din categoria dulciurilor pe bază de grăsimi vegetale/Înlocuitor frișcă – HuLaLa – fabricat în Italia și distribuit de Nordic Import Export Co SRL;
– Sare de mare iodată – produs distribuit de Carrefour;
– Mix condimente carne de porc – produs distribuit de Carrefour;
– Condiment pentru sarmale –
produs fabricat de Fuchs Condimente Ro SRL;
– Condimente pentru cârnați – produs distribuit de Kamis Condimente SRL;
– Muștar de masă – produs distribuit de Carrefour;
– Cozonac cu nucă și cacao fabricat de Auchan.
– Franzelă neagră feliată 365, produsă de Vel Pitar pentru SC Mega Image SRL.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
– Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere.
– Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestor produse, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere
– Carne tocată pentru sarmale, produs realizat de hipermarketul CORA, conține 3 aditivi alimentari: acid ascorbic, ascorbat de sodiu și carmin de cochilii. Nu se menționează procentul de carne de porc din produs, având în vedere faptul că în compoziția acestui produs se mai găsesc: orez, ceapă deshidratată, pastă de tomate și zaharuri. Produsul conține sare iodată și are termen de valabilitate 3 zile. Sarea iodată nu mai este obligatorie în produse de acest gen.
– Amestec carne tocată de porc și vită, produs realizat de hipermarketul CORA, conține 3 aditivi alimentari: citrați de sodiu, acetați de sodiu și ascorbat de sodiu. Produsul conține 94% carne, în proporții egale din cele două specii, adică 47% porc și 47% vită, diferența până la 100% fiind completată de apă, zaharuri și aditivi alimentari. Termenul de valabilitate este de 3 zile.
– Caltaboș, produs fabricat de Meda Prod SRL, conține 5 aditivi alimentari: difosfat de sodiu, glutamat monosodic, acid ascorbic, eritrobat de sodiu și nitrit de sodiu. Producătorul nu menționează procentul de carne de porc și organe de porc, în compoziția produsului se mai găsesc sare (2,3 grame/100 grame produs), amidon, proteină vegetală din soia și zaharuri (1,5 grame/100 grame produs).
– Tobă, produs fabricat de hipermarketul Auchan, conține 3 aditivi alimentari: ascorbat de sodiu, citrat de sodiu și glutamat monosodic. Producătorul nu menționează procentul de carne de porc și organe de porc. În compoziția produsului se mai găsesc: șorici, gelatină, zaharuri și condimente (nu se specifică denumirea acestora).
– Lebăr, produs fabricat de Ifantis România SA, conține 6 aditivi alimentari: mono și digliceridele acizilor grași, acid ascorbic, caragenan, carmin, glutamat de sodiu și nitrit de sodiu. Producătorul nu menționează cantitatea de ficat. În compoziția produsului se mai găsesc: apă, slănină, șorici, cazeină, zaharuri, soia și condimente (fără a menționa tipul acestora).
– Chiftele, produs fabricat de hipermarketul CORA, conțin 8 aditivi alimentari: arome, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, carmin de cochilii, citrați de sodiu, acetați de sodiu, ascorbat de sodiu și bicarbonat de sodiu. Producătorul nu menționează cantitatea de carne din produs. Produsul mai conține: apă, sare iodată, ceapă deshidratată, pătrunjel și zaharuri.
– Cârnați proaspeți Chipolatas din carne de porc, produs realizat de hipermarketul Auchan, conțin 6 aditivi alimentari: E 252, E 262, E 300, E 551,
E 120 și E 160c. Producătorul nu menționează cantitatea de carne din produs. Produsul mai conține: apă, sirop de glucoză din grâu și condimente (nu sunt menționate tipul acestora).
– Slăninuță afumată, produs fabricat de Zimbo România SRL, conține 6 aditivi alimentari: E 450 (difosfați – emulgatori), E 451(trifosfat pentasodic – emulsificator), E 316 (erithorbat de sodiu – antioxidant), E 407 (caragenan – agent de îngroșare), nitrit de sodiu și monoglutamat de sodiu. Produsul mai conține: apă, sare, zaharuri, condimente (nu se menționează tipul) și fum din lemn de cireș.
– Salată boeuf, produs realizat de hipermarketul CORA, conține 4 aditivi alimentari: acesulfam de potasiu, acid ascorbic, betacaroten și benzoat de sodiu. Produsul conține: legume 64% (cartofi, morcovi și mazăre), sos de maioneză (22%), carne de vită (11%), sos de muștar și conservanți.
– Măsline negre Mamuth, ambalate de hipermarketul Auchan, conțin 2 aditivi alimentari: E 270 (acid lactic – conservant) și E 579 (gluconat feros – colorant).
– Castraveți în oțet, produs fabricat de Home Garden, conțin 2 aditivi alimentari: clorură de calciu și arome. E 509 (clorură de calciu) este un potențiator de arome și agent de întărire. Arome sintetice – termenul se referă la combinații de substanțe chimice sau substanțe chimice care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
– Smântână 12% grăsime – produs fabricat de Muller din lapte praf.
– Unt Gruia 60% grăsime, produs fabricat în Belgia și distribuit de SC Macromax SRL, conține 1 aditiv alimentar: sorbat de potasiu (conservant). Are termen de valabilitate până în 7 aprilie 2016.
– Băutură răcoritoare necarbogazoasă cu îndulcitori: Pinkola, produs fabricat de Tiki Drinks SRL, conține 9 aditivi alimentari: ciclamați, aspartam, acesulfam de potasiu, zaharine, benzoat de sodiu, acid ascorbic, acid citric, aromă și beta-apo-8-carotenal. Conține suc de portocale 0,1%.
– Cașcaval Dalia, produs fabricat de Gordon Prod SRL, conține 1 aditiv alimentar: clorura de calciu (E 509).
– Regal- sos cu pastă de tomate – produs fabricat de European Food SA, conține 4 aditivi alimentari: acid tartric, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu și acid ascorbic.
– Sos maioneză Olympia, produs fabricat de Contec Food SRL, conține 7 aditivi alimentari: gumă guar, gumă xantan, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acid citric, butilhidroxianisol și butilhidroxitoluen. Acest produs este realizat din: ulei de floarea-soarelui (25%), amidon modificat din porumb, oțet din vin, zahăr, sare iodată, muștar și aditivi alimentari. Nu conține gălbenuș de ou.
– Produs din categoria dulciurilor pe bază de grăsimi vegetale/Înlocuitor frișcă – HuLaLa, fabricat în Italia și distribuit de Nordic Import Export Co SRL, conține 10 aditivi alimentari: E 472b, E 475, E 435, E 433, E 471, E 401, E 407, E 160a, arome și E 942. Produsul este realizat din apă, grăsimi vegetale hidrogenate din ulei de sâmbure de palmier (24%), zahar (6 grame la 100 grame produs) și proteine din lapte.
– Sare de mare iodată, produs distribuit de Carrefour, conține 1 aditiv alimentar – ferocianură de potasiu (E 536) și iodură de potasiu.
– Mix condimente carne de porc, produs distribuit de Carrefour, conține 1 aditiv alimentar: monoglutamat de sodiu.
– Condiment pentru sarmale, produs fabricat de Fuchs Condimente Ro SRL, conține 2 aditivi alimentari: monoglutamat de sodiu și dioxid de sulf (E220).
– Condimente pentru cârnați, produs distribuit de Kamis Condimente SRL, conțin 1 aditiv alimentar: glutamat de sodiu.
– Muștar de masă, produs distribuit de Carrefour, conține 1 aditiv alimentar: acesulfam de potasiu.
– Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Auchan, conține 9 aditivi alimentari: E 481, E 472e, E 471, E 415, E 170, E 300, E 330, betacaroten și arome. Conține 2,5 grame nucă și 0,172 grame cacao.
– Franzelă neagră feliată 365, produs de Vel Pitar pentru SC Mega Image SRL, conține 6 aditivi alimentari: propionat de calciu, acid sorbic, carbonat de calciu, esteri ai acizilor mono și diacetiltartrici, acid ascorbic și L-cisteină.
Denumirea alimentelor este fundamentală – aceasta descrie adevărata natură a produselor alimentare și ajută consumatorii să distingă un produs de altul. Verificarea etichetelor în cazul produselor alimentare pe bază de carne trebuie să fie mai frecventă, cu scopul de a asigura că sunt complete, corecte și nu induc în eroare consumatorii.
Cu toate acestea, producătorii recurg adesea la tactici inteligente pentru a da produselor alimentare de calitate inferioară nume atrăgătoare și înșelătoare. Consumatorii pot avea greutăți în a face diferența între carnea proaspătă și preparatele din carne. Într-adevăr, ca regulă generală, acolo unde apa adăugată depășește 5% din greutatea oricărui produs finit ar trebui să apară pe lista ingredientelor.
În plus, atunci când apa a fost adăugată la produse și preparate din carne care au aspect de felie, porție sau carcasă de carne, și depășește 5% din greutatea produsului finit, numele produsului alimentar trebuie să menționeze apa adăugată. Regula este mai strictă pentru carne și preparate din carne proaspătă: apa adăugată trebuie să fie întotdeauna menționată în lista ingredientelor, indiferent de cantitatea adăugată. Sunt necesare mai multe controale sistematice în vederea identificării adaosului de apă la preparatele pe bază de carne, în scopul verificării declarării sale corespunzătoare pe etichetă.
Carnea separată mecanic (CSM) derivă din resturi de carne rămase de la carcasele de animale, odată ce au fost scoase bucățile principale. Odată recuperată, CSM poate fi utilizată în alte alimente. Deoarece această carne diferă în ce priveşte calitatea față de carnea proaspătă, nu este luată în considerare ca și conținut de carne într-un produs alimentar și nu ar trebui să fie etichetată drept carne în lista de ingrediente.
În preparatele din carne, în afară de carne, se folosesc şi alte ingrediente, precum slănină, sare, apă, gelatină, lactoză, dextroză, sirop de glucoză, maltodextrină, zahăr, zaharoză, proteină din lapte, proteină din zer, proteină vegetală din soia, soia, proteină animală din porc, fum de lemn de fag, aromă de fum, emulsie de şorici, amidon modificat. În preparatele din carne se folosesc 25 de tipuri de aditivi alimentari (nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, glutamat monosodic, caragenan, carmin, clorură de potasiu, glucono-delta-lactonă, fosfat de calciu, izoascorbat de sodiu, acetat de sodiu, citraţi de sodiu, erisorbat de sodiu, acid citric, gumă xantan, gumă konjac, di-, tri- şi polifosfaţi disodici, ascorbat de sodiu, lactat de sodiu, azotat de potasiu, clorură de potasiu, acid acetic, lactat de calciu, tartraţi de sodiu, iodat de potasiu şi betanină).
În afara tipurilor de făinuri din cereale, în compoziția sortimentelor de pâine feliată mai putem găsi și alte ingrediente precum: margarină, ulei vegetal de palmier, zahăr, făină de soia, făină de fasole, fibre vegetale, glucoză, fibre de citrice, lapte praf, sirop de glucoză, zer praf, ulei vegetal (nu se menționează tipul), ulei de rapiță, amidon de porumb, făină de orez, făină de porumb, gluten, grăsimi vegetale nehidrogenate, fulgi de cartofi, acid ascorbic, acid sorbic, diacetat de sodiu, carbonat de calciu, cisteină, esteri ai acidului diacetiltartric cu mono și digliceride ale acizilor grași, propionat de calciu, stearoil 2 lactilat de sodiu, fosfat monocalcic, gumă de guar, gumă de xantan, hidroxipropilmetilceluloză, mono și digliceride ale acizilor grași, acid tartric, glicerină, citrat de lecitină, esteri ai glicerolului cu acidul acetic și acizi grași.
Pâinea din comerț nu respectă rețeta tradițională (făină, apă, drojdie, sare), multe sortimente de pâine conțin adaosuri de zaharuri, cum ar fi: glucoză (indice glicemic 100) și sucroză (zahăr – indice glicemic 70). Glucoza și sucroza sunt carbohidrați cu indice glicemic mare, deci cu asimilare rapidă, fapt ce obligă pancreasul să secrete insulina, care este hormonul transportator al glucozei din sânge. Oferind mai multă energie organismului decât are nevoie, excesul de glucoză se depune sub formă de grăsimi sau colesterol pe vasele de sânge, fapt ce provoacă pe termen lung boli precum constipația cronică, cancer de colon și afecțiuni cardiovasculare.
În afară de făină, zahăr, drojdie, sare iodată, în „cozonacul“ industrial se mai folosesc și alte ingrediente: spărtură de soia, șrot de soia, făină de soia degresată, amidon din porumb, ou praf, pudră de albuș de ou, fibre de cartofi, zer praf, oțet din vin, făină de orz, lapte praf, gluten din grâu, ulei de palmier, ulei de rapiță, enzime, drojdie comprimată, făină de porumb, griș de grâu, pudră de zer, conservanți, coloranți, agenți de îngroșare, agenți de umezire, emulsifianți, corectori de aciditate, stabilizatori.
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestor produse, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung
În cele 25 de produse analizate s-au identificat 101 aditivi alimentari. Dintre aditivii alimentari identificați, probleme grave de sănătate ridică următorii aditivi:
– Nitritul de sodiu (E250) este un conservant utilizat în industria cărnii, care împiedică formarea microorganismelor. La nivelul Uniunii Europene este permis a fi utilizat numai în amestec cu sarea într-o proporție de 0,0625%. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. Totodată, preparatele din carne au un conţinut ridicat de sare, care variază între 2 grame și 5,5 grame.
– Dioxidul de sulf (sulfiții) este un alergen cunoscut, a cărui prezență în alimente, acolo unde este permisă, trebuie întotdeauna să fie declarată dacă valorile sunt mai mari de
10 mg/kg. Persoanele care au alergie la sulfiți pot suferi de dureri de cap, greață, astm sau chiar, în cazuri foarte grave, șoc anafilactic.
– Caragenanul (E407) este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. În UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluși, din motive de precauție.
– Monoglutamatul de sodiu (E621) – potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului.
– Acidul citric (E 330), agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
– Gumă de guar (E412), agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
– Zaharina (E 954) este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.).
Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light“. Îndulcitorii artificiali pot genera afecțiuni medicale precum: epilepsie, scleroză multiplă, diabet, depresie și oboseală cronică.
„Multe produse alimentare pe bază de carne vândute în această perioadă nu sunt etichetate corespunzător sau nu conțin ingredientele specifice denumirii tradiționale a alimentelor consumate la masa de Crăciun. Astfel, consumatorii sunt informați greșit despre preparatele din carne pe care le cumpără. Pentru a lua decizia de cumpărare a produselor din carne, consumatorii nu au altă opțiune decât aceea de a se baza pe etichetele acestora. Consumatorii se așteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conținutul și calitatea produsului, lucru care nu se întâmplă în cele mai multe situații. Folosirea aditivilor alimentari a devenit o practică obișnuită din partea producătorilor de produse alimentare. Consumatorii trebuie să evite alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. Aceștia au numai un rol tehnologic, adică «acoperă» calitatea scăzută a ingredientelor principale din compoziția produselor alimentare, creând percepții false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospețimea, culoarea, gustul și aroma.“, explică Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România.
Pentru lumea creștină, Crăciunul este ultima mare sărbătoare religioasă din an. Crăciunul, serbat în fiecare an la 25 decembrie, semnifică nașterea lui Iisus de către Fecioara Maria (Maica Domnului). Apropierea sărbătorii Crăciunului presupune parcurgerea unor ritualuri menite să asigure deplina plăcere a sărbătorii, printre care procurarea cărnii necesare pentru bucatele de pe masa de Crăciun. Lumea orașului a redus acest ritual la căutarea celor mai bune magazine și oferte pentru carne, încărcarea frigiderului sau chiar a congelatorului cu cantitățile de la ofertă, aproape în toate cazurile mult mai mari decât cele potrivite pentru un meniu îndestulat din zilele Crăciunului, și prepararea după rețetele știute (de persoanele mai în vârstă) ori culese de pe internet (de persoanele mai tinere). Bucatele tradiționale de pe masa de Crăciun se prepară din carne de porc proaspătă, carne afumată și carne în untură. Merită, deci, să reținem opiniile mai mult decât pertinente ale specialiștilor, care apreciază că sărbătoarea de Crăciun este un bun prilej de a mânca bine și a te bucura de mâncare, motiv pentru care oamenii să se orienteze către mâncăruri sănătoase pentru familiile lor.
„Cumpărarea unor cantități mari de alimente la ofertele de sărbători este mai păguboasă decât cumpărarea la prețurile normale a unor cantități strict necesare de alimente proaspete. Fiți atenți la semnele de prospețime ale alimentelor sensibile, îndeosebi pește și carne. De asemenea, trebuie manifestată grijă sporită la calitatea mezelurilor și preparatelor din carne, care pot fi produse din carne învechită.“ , susține Prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București
