Publicaţia New Money a calculat că, fără remiterile anuale, de circa 2,5 miliarde euro, „cei patru milioane de români din străinătate produc circa 85 de miliarde euro pentru economiile țărilor de adopție“.
Aceasta e peste 50% din PIB-ul României, estimat la circa 160 de miliarde euro.
Doar în Italia, Spania, Germania, Franța, Austria, Marea Britanie, Ungaria și Grecia, unde sunt peste 2,8 milioane de români, diaspora produce peste 75 de miliarde de euro, a aflat New Money. Atât de productivi pot fi românii când sunt extraşi din sistemul autohton şi transplantaţi în Occident.
Profesorul Mircea Coşea de la ASE arată că experienţa istorică ne învaţă spre ce se îndreaptă lucrurile. Imigranţii italieni, spanioli, portughezi, turci sau iugoslavi au plecat în Occident în anii 1945 – 1950. „Sub 10% din cei plecaţi au venit înapoi în ţară. Un număr mult mai mic, unii zic chiar sub 1%, au reuşit să devină, reîntorşi în ţară, importanţi în economie, folosind banii economisiţi în exterior“, a spus Coşea „României libere“. Aşadar, susţine universitarul, „trebuie să mizăm pe o pierdere netă de populaţie, contracarată printr-o politică demografică foarte puternică“.
Ca să aducem emigranţii înapoi în ţară, explică Mircea Coşea, ar trebui o creştere economică de 8% – 12%, pentru crearea de locuri de muncă „foarte bine plătite. Deci, foarte cinic, deocamdată ne convine: plecarea românilor e un element de macrostabilizare. Reducem şomajul prin elemente neeconomice. Nu investim ca să creăm locuri de muncă, ci scăpăm de ei. Pleacă la alţii“.
Ce e grav e că, din PIB-ul potenţial, cu o componentă importantă în forţa de muncă, pierdem capacitatea de creare de valoare adăugată, subliniază universitarul, pentru că „noi n-avem această posibilitate – populaţia activă se reduce. E o politică de echilibristică pe sârmă. Trebuie să echilibrezi pierderea cu câştigul“.
Altă mentalitate
Românii din diaspora nu vin pentru 10.000 de euro electorali, ci pentru alt mediu economic, altă civilizaţie, altă mentalitate şi abordare a cetăţeanului, nu doar ca plătitor de impozite, a spus Mircea Coşea RL. „Ar trebui urmat exemplul unor ţări ce au avut o creştere economică extraordinară, ca India sau China, care au folosit intelighenţia. Au atras în ţară în condiţii excepţionale elita intelectuală plecată. Indienii au adus informaticienii şi au creat zone de dezvoltare, ca Bangalore“, atrage atenţia Coşea.
Principalul atu al românilor din străinătate nu stă în potenţa financiară, ci în know-how-ul pe care l-au acumulat, a declarat RL fostul consilier prezidenţial Iulian Fota. „În economia bazată pe cunoaştere, inteligenţa, creativitatea pot genera bani. Cel mai mare câştig pentru România e nu banul, ci expertiza superioară, competenţele pe care ei le-au obţinut în toţi aceşti ani, lucrând afară. Mă refer în special la cei cu studii superioare“, a spus Fota.
„Atuul nostru, aici şi acum, e crearea unui soi de capital, ce vine din alte economii, sub formă de capital personal, ce duce la un tip de dezvoltare a ţării, la nivel familial, mărind puterea de consum la nivel microsocial“, explică analistul economic Constantin Rudniţchi. Macroeconomic, aceşti bani sunt 90% motor de consum, mai puţin de investiţii, a arătat Rudniţchi RL..
Fenomenul, spune analistul, confirmând spusele lui Mircea Coşea, a fost supapă pentru Administraţie în ceea ce priveşte locurile de muncă. Totuşi, tot mai mulţi antreprenori se plâng de lipsa forţei de muncă. „Sigur că, în esenţă, fenomenul e complicat, pentru că e o risipă de forţă de muncă calificată şi şcolarizată în România, exploatată în alte ţări“, a explicat „României libere“ Rudniţchi.
În Occident, românii nu știu să-și ceară drepturile
Cu excepţia românilor cu calificare superioară, ce lucrează în transnaţionale, în Occident românii sunt umili şi temători. E o perspectivă diferită, revelată RL de un şofer profesionist, ce face transport de mărfuri România – Occident şi retur.
Românii plecaţi la muncă în Occident „sunt umili, timoraţi, lucru care mă deranjează cel mai tare. Au acest complex, că sunt români. Nu ştiu să-şi ceară drepturile pe care le au ceilalţi muncitori, polonezi sau bulgari. „Aoleo! Am învăţat în şcoală «Capul plecat, sabia nu-l taie!»“ – spun ei. Desigur, cei ce lucrează legal. Cei care lucrează ilegal au deja capul tăiat“, a declarat pentru RL profesionistul.
Financiar, cum stau lucrurile? „Ca şofer, lucrezi pe Comunitate şi câştigi lunar 1.300 – 1.500 de euro. Francezul câştigă 2.100 – 2.200 de euro. Legea e aceeaşi în Franţa pentru toţi şoferii: trebuie să primeşti 9,75 euro/h, fie angajator român sau francez. Dar tu eşti fricos. Accepţi mai puţin, că e mai bine decât cu cei 600 de euro din ţară“, a declarat pentru RL camionagiul citat.
Această populaţie nu poate fi trecută pe ajutor social. Trebuie locuri de muncă foarte bine plătite. Foarte cinic, deocamdată ne convine: plecarea românilor din ţară reprezintă un element de macrostabilizare.“
1% din foştii imigranţi revin în ţară şi devin personaje importante în economia autohtonă.
