UPDATE: Într-un răspuns solicitat de Rl, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ne-a precizat că diferenţele care apar între rata șomajului stabilit de ANOFM şi Institutul National de Statistică (şi implicit Eurostat) sunt explicabile prin faptul că metodologia de măsurare și de calcul este diferită. În datele furnizate lunar de către ANOFM nu sunt cuprinse persoanele care nu sunt înregistrate la agențiile de ocupare, nici cele care au terminat perioada în care au primit o formă de protecție socială și ulterior nu s-au înregistrat, în evidențele agențiilor respective, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
Răspunsul oficial al ANOFM pentru România liberă:
"Vă comunicăm următoarele informații cu privire la modalitatea de calcul a ratei șomajului în sensul Biroului Internaţional al Muncii/ INS şi ANOFM
Șomerii în sens BIM sunt cei definiți conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM).
Numărul şomerilor înregistraţi în sens BIM se determină trimestrial şi anual de către Institutul Naţional de Statistică (INS) prin ancheta asupra forţei de muncă în gospodării, la nivel de ţară şi regiune de dezvoltare.
Rata şomajului în sens BIM (calculată de INS) ca raport între numărul şomerilor definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii şi populaţia activă totală.
Șomerii în sens BIM sunt persoane cu vârstă cuprinsă între 15-74 de ani, care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiții:
-nu au un loc de muncă;
-sunt disponibile să înceapă lucrul n următoarele două săptămâni;
-s-au aflat în căutarea activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.
În rândul şomerilor BIM sunt incluse şi persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari), dar care au declarat că au căutat un loc de muncă prin metode active şi sunt disponibile să înceapă lucru.
Căutarea activă a unui loc de muncă presupune:
-contactarea agenţiei naţionale/ judeţene pentru ocuparea forţei de muncă sau a unei agenţii private de plasare de forță de muncă;
-contactarea directă a patronilor sau a factorilor responsabili cu angajarea;
-susţinerea unor teste, interviuri, examinări;
-demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu;
-publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri;
-studierea anunţurilor din mica publicitate;
-apel la rude, prieteni, colegi;
-alte metode decât cele menţionate.
Populaţia activă totală cuprinde toate persoanele care furnizează forţă de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în perioada de referinţă (săptămâna care precede interviul), incluzând populaţia ocupată şi şomerii definiţi conform BIM.
Indicatorii menţionaţi sunt obţinuţi din ancheta asupra forţei de muncă în gospodării, efectuată de INS cu periodicitate trimestrială şi anuală (ca medie aritmetică a trimestrelor), la nivel de ţară şi regiune de dezvoltare. Acest indicator se calculează de către INS.
ANOFM calculează rata șomajului înregistrat, pentru fiecare lună calendaristică, la nivel de țară, județ și localitate, conform prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă.
Șomerii înregistraţi, conform Legii nr. 76/2002, sunt persoanele care se află în cãutarea unui loc de muncã de la vârsta de minimum 16 ani şi pânã la îndeplinirea condiţiilor de pensionare; starea de sãnãtate şi capacitãţile fizice şi psihice le fac apte pentru prestarea unei munci; sunt disponibile sã înceapã lucrul în perioada imediat urmãtoare dacă s-ar găsi un loc de muncă; nu au loc de muncã, nu realizeazã venituri sau realizeazã, din activitãţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţã al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncã (în prezent valoarea acestuia este de 500 lei).
Şomerul înregistrat– persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile de mai sus, se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau după caz, reşedinţa, ori la alt furnizor de servicii de ocupare, în vederea obţinerii unui loc de muncă. Numărul total al şomerilor înregistraţi este calculat pentru fiecare lună calendaristică de către ANOFM, la nivel de ţară, judeţ şi localitate.
Rata şomajului înregistrat se determină ca raport între numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti (indemnizaţi şi neindemnizaţi) şi populaţia activă civilă.
Populaţia activă civilă cuprinde persoanele care au depăşit vârsta de 16 ani şi care constituie forţă de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii.
Diferentele care apar între rata șomajului stabilit de ANOFM și Institutul National de Statistică sunt explicabile prin faptul că metodologia de măsurare și de calcul este diferită.
În datele furnizate lunar de către ANOFM nu sunt cuprinse persoanele care nu sunt înregistrate la agențiile de ocupare, nici cele care au terminat perioada în care au primit o formă de protecție socială și ulterior nu s-au înregistrat, în evidențele agențiilor respective, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă."
Datele oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Fortei de Muncă din România (ANOFM) și Comisia Europeană în privința șomajului din ţara noastră sunt diferite. Pentru luna mai, România a anunțat un șomaj cu 2% mai mic decât cifrele prezentate de la Bruxelles.
„La sfârşitul lunii mai 2016, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost 4,61%, cu 0,0% mai mică faţă de cea din luna aprilie 2016 şi cu 0,39% mai mică faţă de cea din luna mai 2015. 410.509 şomeri erau înregistraţi în evidenţele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, dintre care 73.589 primeau indemnizaţie de şomaj. În perioada de raportare a continuat tendinţa de scădere a ratei şomajului, atât în rândul bărbaţilor, cât şi în rândul femeilor. Astfel, rata şomajului masculin a fost de 5,07%, iar rata şomajului feminin de 4,08%. În funcție de mediul de rezidență, 116.884 șomeri provin din mediul urban și 293.625 din mediul rural”, se arată într-un raport al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă care a fost dat publicității în data de 29 iunie, adică mircurea trecută.
În urmă cu numai două zile, au venit și calculele Uniunii Europene date publicității prin intermediul centruluui său de statistică Eurostat. Astfel, în luna mai 2016, șomajul din România a fost de 6,6% unul aflat sub media europeană de 8,6%. Procentul prezentat de Uniunea Europeană este cu 2% mai ridicat decât cel prezentat la București. Eurostat a anunţat pentru România un nivel al şomajului de 6,6%, iar ANOFM de 4,6%. Ceea ce arată că din datele Uniunii Europeane există cu 180.000 mai mulți șomeri la nivelul României decât indică datele statice prezentate de ANOFM.
Potrivit Eurostat, aproximativ 21 de milioane de oameni din UE nu au slujbă, cu 96 de mii mai puțini decât luna precedentă. Comparat cu mai 2015, șomajul a scăzut cu 2,1 milioane de oameni, atingându-se cea mai scăzută rată din ultimii ani. Șomajul cel mai redus se înregistrează în state precum Cehia (4%), Malta (4,1%) și Germania (4,2%). Cele mai mari rate ale șomajului se găsesc în Grecia (24%) și Spania (19,8%). Față de anul trecut, șomajul a scăzut în 26 de state ale UE, a rămas stabil în Letonia și a crescut în Austria. În mai șomajul în SUA a fost de 4,7%.
Şomajul în rândul tinerilor europeni sub 25 de ani afecteaăz 4,2 milioane de oameni, cu jumătate de milion mai puţini decât anul trecut.
Harta geografică a şomajului
Potrivit Agenției Naționale a Ocupării Forței de Muncă, cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (122.803 persoane), urmaţi de cei din grupa de vârstă 30 – 39 de ani (88.402), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (31.857). Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional aveau ponderea cea mai mare în totalul şomerilor (84,10 %), în timp ce şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezentau 11,89%, iar cei cu studii universitare 4,01 %.În luna mai 2016, 18 judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat reduceri ale ratei şomajului, cele mai mari scăderi fiind în: Vâlcea (0,37%), Covasna ( 0,32%), Mehedinți (0,25%), Constanța (cu 0,22%), Olt (0,17%), Brăila (0,13%) şi Gorj (0,13%). Nivelurile cele mai ridicate au fost atinse în județele Vaslui (10,88%), Teleorman (10,62%), Mehedinți (10,29%), Buzău (9,27%), Dolj (9,24%), Galați (8,55%), Ialomița (7,42%), Olt (7,24%), Bacău (6,67%) și Brăila (6,64%).
Ştire în curs de actualizare
