România poate pierde finanțarea europeană în programul ”Cornul și laptele”, pentru că nu există o strategie națională de implementare, avertizează un raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Astfel, autoritățile trebuie să elaboreze o strategie coerentă până în 30 iunie, pentru ca proiectul să continue și în următorii ani.
Programul ”Cornul și laptele” merge din inerție
Deși România este a patra țară ca atragere a fondurilor europene pentru programul ”Cornul și laptele”, nici o autoritate națională nu monitorizează implementarea proiectului, a explicat, pentru Rl, expertul Ciprian Ciucu, din cadrul Centrului Român de Politici Europene. Acest lucru s-a întâmplat după ce, în 2012, programul, care se ridică la aproximativ 435 milioane de lei, a trecut din administrarea Ministerului Afacerilor Interne la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (vezi grafice atașate).
De altfel, raportul menționează că programul merge ”din inerție” și atrage atenția că Uniunea Europeană condiționează finanțarea proiectului de existența unei strategii pentru anul 2015-2016.
”În absența acestei strategii, autoritățile județene și locale nu vor mai putea face cereri de finanțare din fondurile europene alocate, în condițiile în care România s-a situat în 2012 pe locul 4 din 26 de state din punct de vedere al absorbției de fonduri pe programul de lapte școlar”, atrage atenția Centrul Român de Politici Europene.
Astfel, raportul recomandă Guvernului să desemneze o autoritate centrală cu rol de coordonator al programului.
Utilitatea programului
Ciprian Ciucu precizează că, atunci când a fost lansat, în 2002, programul avea ca scop accesul la educație pentru categoriile vulnerabile și urmărea reducerea sărăciei, în timp ce Uniunea Europeană vrea, prin Schema Europeană a Laptelui, prin care se finanțează programele naționale, încurajarea unui stil de viață sănătos și sprijinirea producătorilor din industria laptelui. Practic, autoritățile ar trebui să armonizeze obiectivele naționale cu cele urmărite de UE.
Citește și: Patronatul din industria laptelui vrea scăderea TVA pentru produsele lactate. Reacția lui Vâlcov
De altfel, programul rămâne una dintre cele mai importante măsuri de sprijin economic pentru producătorii de lapte din România, care distribuie, zilnic, peste 400 de tone de lapte.
"Laptele şcolar reprezintă aproximativ a şasea parte din producţia de lapte pe o zi în România, respectiv 15%. În plus, laptele UHT distribuit în cadrul programului reprezintă 40 la sută din cantitatea totală de lapte UHT produs în România", atrage atenția studiul.
Valoarea prevăzută de legislaţia naţională pentru o porţie de lapte şi corn este de 1,17 lei (TVA inclus) fără a se face diferenţieri pentru valoarea acordată pentru corn şi valoarea acordată pentru lapte: "Conform estimărilor noastre, preţul licitat pentru porţia de 200 ml de lapte este între 0,55 şi 0,62 lei fără TVA în timp ce produsele de panificaţie (componenta corn) se licitează între 0,18 şi 0,31 lei (sume estimate fără TVA)", conform CRPE.
Mai mulți bani pentru o porție de lapte și un corn
O altă concluzie a raportului este că, deși programul pare eficient din punct de vedere economic – autoritățile investesc sub 200 de lei pe an pentru un elev – în fapt, valoarea porției de lapte și corn – 1,17 lei/TVA – nu a mai fost actualizată din 2008, deși prețul de achiziție a laptelui de la producători s-a dublat și, astfel, calitatea laptelui din program a fost afectată. În acest context, CRPE propune actualizarea sumei alocate porției zilnice pentru elevi.
Citește și: "Cornul şi laptele", lăudat de industria laptelui, când proiectul rival e pe masa Senatului
OMS vrea păstrarea componentei educative în program
Șeful Biroului Organizației Mondiale a Sănătății a precizat, la lansarea raportului, că programul "Laptele şi cornul" trebuie să continue, dar trebuie legat de o componentă educativă, pentru ca micuții să înțeleagă de ce este bine să bea lapte.
"Deocamdată, este important ca programul să continue, dar noi susţinem nevoia de a-l lega de o componentă educativă, pentru ca toţi copiii să înţeleagă de ce consumul de lapte este bun şi să îl lege cumva de posibilul comportament alimentar. Asta e mai important decât consumul de lapte ca atare, distribuit gratuit prin intermediul structurilor statului. Obiectivul trebuie reorientat dinspre componenta de protecţie socială spre cea educaţională", a spus Victor Olsavsky.
În prezent, de programul ”Cornul și laptele” beneficiază 20 de milioane de copii din 26 de țări membre UE.
