Studenții și elevii salută eliminarea obligativității de a elabora o lucrare de licență la finalul ciclului universitar. În schimb, cercetătorii avertizează că măsura nu trebuie aplicată în domeniul științelor exacte.
Articolul 13 din ordinul privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă, semnat de fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, dă universităților posibilitatea de a elimina obligativitatea unei lucrări de diplomă la finalul ciclului de studii. Imediat, Facultatea de Drept a Universității București a reacţionat, anunțând că renunţă la teze, licenţierea urmând să fie obţinută doar în urma unui test-grilă, renunţându-se la elaborarea unei lucrări.
Studenții de la Facultatea de Drept s-au declarat de acord cu această decizie, arătând că examenul scris este suficient pentru a evalua cunoştinţele: „Nu considerăm că eliminarea lucrării de licență poate afecta calitatea actului educațional și a rezultatelor absolvenților. Aceştia sunt întotdeauna, numeric, cei mai mulți admiși în cadrul examenelor de admitere în profesii, rezultat al unei pregătiri riguroase pe parcursul celor patru ani de studiu, dar și al unei probe scrise extrem de serioase în cadrul examenului de licență“, a declarat un reprezentant al acestora.
Deşi a fost eliminată lucrarea de licenţă, studenții susțin și un test-grilă din cele patru materii fundamentale ale domeniului, un examen riguros cu nivel de dificultate conform standardelor academice conturate în spațiul juridic. „Eliminarea obligativității realizării și prezentării unei lucrări de licență face ca studiul pentru examenul de licență (partea scrisă) și examenele de admitere în profesie să fie mult mai aprofundat, astfel că preconizăm că rezultatele facultății noastre vor fi și mai bune în anii următori“, susțin studenții.
„Deveniseră o simplă formalitate“
România liberă“ a cerut opinia celor care, în curând, ar putea frecventa o facultate unde elaborarea lucrării de licență să fie eliminată. Vlad Ștefan, președintele Consiliului Național al Elevilor, susține o astfel de măsură în contextul creșterii fraudelor academice și a plagiatelor în special. „Ne uităm cum, de la an la an, elevii părăsesc țara, optând pentru urmarea unei universități în străinătate. Corupția, lipsa integrității, multitudinea plagiatelor descoperite în ultimul timp reprezintă cauzele pentru care foarte mulți tineri evită urmarea cursurilor în sistemul universitar românesc. Însă, decizia Facultății de Drept din cadrul Universității București de a elimina lucrările de licență reprezintă un pas important și asumat în dorința de a reforma examinarea din cadrul mediului academic“, a menţionat acesta. În ultimii ani, lucrările de licență deveniseră atât o simplă formalitate, care periclita într-o anumită măsură studiul aprofundat al materiilor necesare examenului scris, cât și un mijloc de propagare, în anumite situații și circumstanțe, a plagiatului și corupției, susţine Vlad Ştefan. „Ne uităm peste actuale studii care relevă gradul de corupție din spații academice din România și ne dăm seama că integritatea multor universități este pusă sub semnul îndoielii. Consider că măsura impusă de Facultatea de Drept din cadrul Universității București poate reprezenta un model de bună practică pentru tot sistemul universitar, care ar trebui să resimtă nevoia acută de a-și reforma criteriile de calitate și integritate. Noi, studenții de mâine, ne dorim un sistem universitar care să ne formeze ca oameni, în care meritocrația, asumarea și responsabilitatea să redevină normalitate“, ne-a precizat președintele Consiliului Național al Elevilor.
Singura oportunitate de a vedea întregul
În domeniul științelor umaniste, precedentul de la Facultatea de Drept a Universității București este foarte posibil să fie urmat, în viitorul apropiat, de alte instituții de învăţământ superior din domeniul umanist. Lucrurile trebuie tratate cu precauție atunci când vorbim de modificări în științele exacte. „În domeniul ingineriei chimice în care activez, proiectul de licenţă este de cele mai multe ori prima întâlnire a viitorului absolvent cu o lucrare concretă de complexitatea celor cu care se va confrunta în viaţa profesională pe care o începe după absolvire. Cum puţini dintre absolvenţi au ocazia de a se confrunta cu astfel de lucrări în timpul studenţiei şi au doar experienţa unor simple piese ale întregului, lucrarea de licenţă constituie singura oportunitate de a vedea întregul, de a vedea problematica în ansamblul ei şi constituie şi un prilej de orientare în carieră, în sensul că cei interesaţi de o carieră de cercetare pot experimenta ce presupune această activitate în cadrul proiectului de licenţă. Nu ştiu dacă acesta este cazul tuturor ştiinţelor exacte, însă cred că asta ar trebui să fie menirea oricărei lucrări sau proiect de licenţă“, ne-a precizat Dragoș Ciuparu, care a deţinut poziţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.
Bugetul Educaţiei, mai mic decât anul trecut
Cabinetul condus de premierul Sorin Grindeanu a prezentat proiectul de buget pentru anul 2017. Ministerul Educaţiei Naţionale are alocat pentru 2017 un buget de 8.243.101.000 de lei. Noul-înfiinţatul Minister al Cercetării şi Inovării va beneficia în 2017 de un buget de 1.688.989.000 de lei. Anul trecut cele două ministere erau comasate. La un calcul simplu, în 2017, cele două ministere vor avea împreună un buget de 9,931 miliarde de lei. Bugetul alocat Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice pentru anul 2016 a fost de 10,59 miliarde de lei. Ceea ce înseamnă că bugetul educaţiei şi cercetării va fi mai mic anul acesta cu 659 milioane de lei.
Legea permisivă
„Examenul de licenţă/diplomă constă din una sau două probe, stabilite de către Senatul universitar, după cum urmează: proba de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate şi proba de prezentare şi susţinere a lucrării de licenţă/proiectului de diplomă. Metodologia proprie a fiecărei instituţii de învăţământ superior acreditate va preciza, în funcţie de specificul fiecărui program, numărul probelor şi modul de susţinere a acestora (oral, scris, proba practică)“, prevede articolul care dă universităților posibilitatea de a-și alege modul de organizare al examenelor de final de ciclu universitar. Anterior, legea educaţiei prevedea ca examenul de licenţă să fie format din două probe: evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate şi prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.
