„Raportul integrității universitare din România“ a analizat calitatea învățământului universitar din mai multe perspective: transparența și corectitudinea administrativă, corectitudinea academică, calitatea guvernanței, managementul financiar, antidiscriminarea și meritocrația.
Documentul întocmit de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Federația Studenților din Elveția, a scos la lumină faptul că “media integrității academice în comunitatea universitară este de cinci, cu o minoritate peste medie, iar performanța academică rezonabilă există numai la o treime din universități. Foarte multe școli doctorale – în teologie, științe de informații și securitate, drept, științe umane și sociale, management și comunicare – ar trebui desființate, dat fiind că respectivii conducători de doctorat nu au în nici un fel demonstrabil vreo calitate de cercetători alta decât diploma. Vânzarea de diplome sau facilitarea obținerii lor este o problemă cvasigenerală în sistem, atât la propriu, cât și la figurat (criterii laxe). Chiar la universitățile clasate la patru stele avem rectori acuzați de plagiat sau alte forme de impostură ce nu au fost clarificate integral“.
Clasamentul școlilor doctorale
Raportul conține un clasament al școlilor doctorale pe baza citărilor articolelor publicate de coordonatorii de doctorate. Pe prima poziție s-a situat Universitatea Ioan Cuza din Iași, cu 393 de citări, urmată de Universitatea Babeș-Bolyai, cu 357 de citări, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, cu 336 de citări, Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, cu 331 de citări, și Universitatea București, cu 268 de citări. Evaluarea meritocrației coordonatorilor de doctorat s-a făcut prin numărul de citate academice și a indicilor de impact Harzing (cel mai inclusiv) sau ISI (cel mai sever).
Provocarea evaluatorilor
Rezultatele evaluării arată că „universitățile satisfac în proporție de șaptezeci la sută criteriul transparenței, cu 35 de universități peste medie și 13 sub medie. Acesta e cel mai satisfăcător din toate criteriile. Site-ul UMF Cluj iese în evidență nu drept cel mai conform, dar cel mai substanțial, publicând în mod eficient informații sensibile, de la concursuri la achiziții”.
Corectitudinea, o provocare
Corectitudinea academică s-a dovedit o provocare pentru evaluatori, mai ales dincolo de nivelul formal al existenței unui cod de etică și conformității sale cu legislația în vigoare. „Există extrem de puține sesizări la nivel universitar privind corectitudinea examenelor și, de regulă, plângerile ajung direct la DNA, arătând completa ineficiență a mecanismelor administrative. 15 universități au plagiate semnalate, încă nejudecate de CNATDCU, chiar la nivelul conducerii“, arată Raportul intergrității universitare din România.
„Calitatea guvernanței, adică felul în care conducerile organizează viața de zi cu zi, de la concursurile pentru cadre didactice la deciziile universitare, arată din nou o situație echilibrată, cu același număr de universități deasupra sau dedesubtul mediei la o valoare cu un punct în plus-șase. Un grup compact de patru universități, cele două din Tg. Mureș, plus UBB și UB, se află în fruntea clasamentului. La polul opus, ca rele practici, se află SNSPA, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului «Regele Mihai I al României» din Timișoara“, susțin autorii.
