Majoritatea amendamentelor aduse Legii Educației Naționale de Guvernul Ponta, prin ordonanța de urgență adoptată joia trecută, în secret, sunt criticate de profesori. Doar reprezentanții sindicatelor par a fi mulțumiți de noile prevederi.
Legea Educației Naționale în vigoare acum a fost asumată de Guvernul Boc în 2010 și a intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie 2011. Asumarea a venit la capătul a mai bine de șase luni de dezbateri intense, inclusiv în Parlament. Ministrul de atunci al Educației, Daniel Funeriu, a lansat chiar și un site special dedicat promovării proiectului de lege. Chiar și așa, opoziția de atunci (PSD, PNL și PC) și reprezentanții sindicatelor au criticat îndelung modul de adoptare a legii și au apelat chiar și la arbitrajul Curții Constituționale pentru a lămuri dacă Executivul avea sau nu dreptul să-și angajeze răspunderea pe acest proiect.
Acum, Guvernul Ponta a „rezolvat“ problema mult mai simplu: a adoptat o ordonanță de urgență, al cărei conținut a putut fi consultat de presă doar după publicarea în Monitorul Oficial. Pe site-ul Guvernului, doar cu multă perseverență, poate fi găsită acum, la o săptămână de la ședința de guvern, nota de fundamentare a ordonanței. Pe pagina ministerului păstorit de Remus Pricopie, nici atât, cu atât mai puțin să fi fost postat, spre dezbatere publică, proiectul ordonanței.
Și să nu vă imaginați că sunt doar două-trei modificări. OUG nr. 49/2014 conține nu mai puțin de 99 de modificări la Legea Educației Naționale, unele dintre ele de așa amploare încât oameni din sistem nu se feresc să spună că ar fi, practic, o nouă lege.
Liber la prăduirea patrimoniului universităților private
Poate cea mai gravă dintre modificările aduse Legii Educației Naționale de Guvernul Ponta, în ședința din 26 iunie, este cea referitoare la modul în care pot fi înființate universitățile private. De acum încolo, acestea se vor înființa și la inițiativa unei persoane fizice sau a unui grup de persoane fizice. Având titlul de fondator, persoana fizică poate decide desființarea universității și, mai departe, dispune de patrimoniul acesteia (patrimoniul inițial, dar și cel dobândit ulterior, din taxele plătite de studenți). Evident, mecanismul se poate repeta apoi la infinit.
Un detaliu important privește faptul că facultățile private au, potrivit legii, asemenea celor de stat, caracter nonprofit și sunt de interes public. Or, acest caracter le aduce unele beneficii, precum neplata impozitului pe profit, TVA și altor taxe aplicabile comerțului, chiar dacă încasează sume frumoase de la studenți. În cazul desființării universității private, în loc ca patrimoniul dobândit să revină statului, el va reveni fondatorului sau fondatorilor.
În 2012, când PSD a încercat printr-un proiect de lege introducerea unei prevederi similare, surse din sistemul privat de învățământ susțineau că ar fi în joc mai mult de un miliard de euro, constând în terenuri și clădiri acumulate de universitățile particulare. Fiind vorba în 2012 de un proiect de lege, după adoptarea de către Parlament actul a putut fi atacat la Curtea Constituțională de către președintele Traian Băsescu. Judecătorii CCR au decis că proiectul nu corespunde Legii fundamentale și au vorbit de „o dublă expropriere a instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale în favoarea fondatorilor“. Potrivit Curții, toate bunurile dobândite ulterior înființării sunt în proprietatea universității, ca persoană juridică, iar fondatorii pot pretinde, la desființare, doar restituirea părților sociale inițiale.
Acum, în cazul OUG nr. 49/2014, Curtea Constituțională se va putea pronunța târziu sau chiar deloc. Spre deosebire de proiectele de legi, ordonanțele de urgență au alt regim: după adoptare, pot fi atacate la CCR doar de Avocatul Poporului. Adică, de Victor Ciorbea, recent instalat tocmai grație susținerii pe care i-a acordat-o premierul Victor Ponta. Chiar și după ce ajung spre aprobare în Parlament, ordonanțele de urgență pot fi atacate doar prin intermediul legii de aprobare a lor. Adică, trebuie parcurs tot traseul legislativ (prima Cameră sesizată, apoi a doua, comisii, plen etc.) și, de abia la final, parlamentarii pot sesiza Curtea Constituțională. Este binecunoscut însă că, în funcție de interes, unele ordonanțe zac cu anii prin Parlament înainte de a fi aprobate printr-o lege. Asta în cazul în care sunt aprobate, pentru că există și situații de ordonanțe uitate definitiv.
Alte modificări aduse
În facultate, fără bacalaureat: Un alineat nou-introdus permite absolvenților de liceu „care nu au susținut/nu au promovat examenul de bacalaureat național“ să urmeze cursuri de pregătire. Cursurile vor putea fi organizate la nivelul liceelor, dar și al universităților. Sumele necesare vor fi asigurate de stat din „finanțarea de bază sau din alte surse de finanțare“, iar singura condiție impusă elevilor se referă la faptul că aceștia pot beneficia doar o dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire.
A treia sesiune de bacalaureat: Guvernul Ponta a decis ca, „în cazuri temeinic justificate“, să poată fi organizată și o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului Educației Naționale. Adică, o a treia sesiune. Rămâne de văzut ce poate însemna „cazuri temeinic justificate“, deoarece ordonanța nu dă nici un indiciu în acest sens.
Postliceală la facultate: Ordonanța permite organizarea nivelului de învățământ postliceal și în cadrul universităților, sub forma colegiilor (pe lângă deja existentele școli postliceale cu personalitate juridică sau structuri în liceele tehnologice). Senatele universitare vor decide cifra de școlarizare și o vor comunica Ministerului Educației Naționale. Ca excepție, pentru anul școlar 2014-2015, colegiile din universități vor putea organiza învățământ postliceal „doar finanțat integral de către solicitanți“.
Doctorat la „fără frecvență“: De acum încolo, organizarea programelor de doctorat va fi doar „de regulă“ (adică, nu obligatorie) la forma de învățământ cu frecvență. Cu alte cuvinte, studiile de doctorat se vor putea organiza și la forma de învățământ cu frecvență redusă. Obligațiile referitoare la frecvență și frecvență redusă vor fi stabilite de către conducerile universităților. De menționat că, în cazul fără frecvenței, granturile multianuale nu includ cuantumul burselor individuale.
Culmea e că, anul trecut, majoritatea USL a respins în Parlament un proiect de lege care viza tocmai posibilitatea ca studiile de doctorat să fie organizate și la frecvență redusă.
Nu mai este obligatoriu masterul didactic: Ordonanța de urgență adoptată de Guvern ușurează și viața studenților și absolvenților de învățământ superior care vor să devină cadre didactice. Aceștia nu vor mai fi obligați să absolve cursurile unui master didactic cu durata de doi ani, ci vor putea opta pentru programe de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II. Aceste programe pot fi urmate simultan cu studiile universitare de licență.
Primarul și șeful de CJ, băgați în CA: Până acum, în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preșcolar și primar putea fi întâlnit un reprezentant al primarului. De acum încolo, primarul însuși poate face parte din CA al școlii. Totodată, OUG 49/2014 a extins sistemul și la unitățile gimnaziale, doar că din CA va putea face parte președintele Consiliului Județean sau al Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Dacă nu dorește, ordonanța îi lasă posibilitatea să-și desemneze un reprezentant, pe lângă reprezentantul deja existent al Consiliului Județean sau al CGMB. La ședințele CA nu va mai participa decât ocazional (dacă „se dezbat aspecte privind elevii“), cu statut de observator, un reprezentant al elevilor, fiind în schimb convocați reprezentanți ai organizațiilor sindicale. În fine, președintele CA va fi automat directorul unității de învățământ (până acum, membrii CA își alegeau președintele din rândul cadrelor didactice).
Terenuri și clădiri, trecute la CJ-uri: Potrivit ordonanței, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive școlare (ale căror cheltuieli se finanțează de la bugetul de stat) vor putea fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Județean, a CGMB sau a consiliului local, după caz.
Ce spun specialiștii și sindicatele
Dragoș Ciuparu: Legea trebuie contestată la Curtea Constituțională
Fost profesor la Yale University, aflată în top 10 al celor mai bune instituții de învățământ din lume, Dragoș Ciuparu a condus Autoritatea Națională pentru Cercetare Ştiințifică. El spune că niciunde în Occident, în state unde se doresc cercetarea și progresul științific, universitățile nu organizează doctorate la formele de învățământ cu frecvență redusă. Prevederea ca Ministerul Educației să poată suplimenta cifra de școlarizare a unei universități, cu 10% din capacitatea stabilită de ARACIS, încurajează învățământul de proastă calitate, crede cercetătorul. „Cifra maximă impusă de ARACIS este calculată pentru a asigura standardele minime de calitate în respectiva universitate. Anterior, în cazul în care se descoperea că o universitate a înscris mai mulți studenți decât a impus ARACIS, unitatea de învățământ în cauză își pierdea acreditarea“, a declarat, pentru România liberă, Ciuparu. Acesta critică și articolul care dă voie persoanelor fizice fondatoare să revendice patrimoniul universităților. „Ar trebui contestată (ordonanța de urgență – n.r.) la Curtea Constituțională. Membrul fondator revendică în fond clădirile construite din banii studenților care au plătit ani de zile taxe de școlarizare“, este verdictul lui Dragoș Ciuparu.
Ștefan Vlaston: Este a patra oară când Guvernul măcelărește Legea Educației
Profesorul Ștefan Vlaston, președintele asociației EDU-CER, scoate în evidență faptul că este a patra ordonanță de urgență care măcelărește Legea Educației adoptată în 2011, în mandatul de ministru al lui Daniel Funeriu. Modificarea Legii Educației nu era o urgență, ca să fie schimbată din nou peste noapte, spune profesorul care a analizat pentru România liberă principalele modificări aduse legii. Legat de faptul că o persoană fizică poate fi de acum înainte fondatoare a unei universități private, iar în urma desființării instituției respectiva persoană va prelua patrimoniul, Vlaston atrage atenția că este un abuz: „Nu îți poți însuși o clădire pentru care, atât timp cât făcea parte din infrastructura universitară, tu nu ai plătit taxe și impozite“. Legat de posibilitatea universităților de a organiza doctorate și la formele de învățământ cu frecvență redusă, Vlaston crede că poate fi o idee bună dat fiind faptul că mulți oameni lucrează și urmează o facultate în același timp: „Pericolul constă în posibilitatea ca acea lucrare să fie un plagiat sau să nu aducă nici un plus științific“. În opinia acestuia, o greșeală o reprezintă și decizia de a muta concursul pentru ocuparea postului de director de la școală la inspectorat. „Caietul de sarcini va fi făcut tot de către inspectorat, care l-ar putea întocmi cu dedicație pentru anumite persoane. Așa se naște politizarea școlii”, ne-a mai spus Vlaston.
Marius Nistor: Ordonanța repară legea lui Funeriu
Președintele sindicatului Spiru Haret, Marius Nistor, spune că ordonanța Guvernului corectează abuzurile instituite împotriva școlii românești și a părinților prin Legea Educației. „Noile prevederi sunt cele cerute de sindicate. Spre exemplu, e vorba de organizarea concursului de titularizare la nivel național, reintroducerea funcțiilor de educator și educatoare, redefinirea categoriilor de personal didactic, acordarea vechilor drepturi personalului auxiliar, modificarea cvorumului în consiliile școlare. Legea Educației a fost o lege impusă, ea nu a fost negociată cu părinții sau cu cadrele didactice, ceea ce este inacceptabil“, ne-a precizat Nistor.
