Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a vorbit recent despre prioritățile pe care le are în trei domenii mari de activitate – învățământul preuniversitar, învățământul superior și activitatea de cercetare. Unele inițiative anunțate au fost deja criticate de specialiști, în timp ce despre altele foarte importante a oferit doar promisiuni.
Una dintre cele mai dezbătute chestiuni pare tranșată de Sorin Câmpeanu care, într-un interviu acordat zilele trecute agenției Agerpres, a precizat că dorește ca „la nivelul învățământului preuniversitar să ne concentrăm pe accelerarea procesului de revizuire a curriculei în sensul simplificării acesteia și pe tot ceea ce decurge din acest obiectiv prioritar”. Asta deși, într-o analiză realizată în urmă cu doar câteva luni, profesori cu experiență de zeci de ani la catedră atrăgeau atenția pentru „România liberă“ asupra faptului că, cel puțin în ceea ce privește limba română, materia pe care o au de studiat candidații este incomparabil mai redusă față de perioada dinainte de 1989, iar programa a fost aerisită atât de mult încât, în ea, abia se mai regăsesc câteva romane și foarte puține poezii”.
Specialiștii contactați de RL spuneau că această simplificare a materiei are ca scop coborârea ștachetei educaționale astfel încât la examene să poată promova elevi din ce în ce mai slab pregătiți. “Materia se reduce mereu, din puţin se învaţă şi mai puţin. Pretenţiile dascălilor se reduc și, de asemenea, calitatea învăţământului”, ne spunea Ileana Cazan, profesor de limba și literatura română la un liceu din județul Alba.
Consultările vor avea loc
În același interviu, ministrul Câmpeanu a reamintit una dintre inițiativele sale bune, anume introducerea unei noi forme de organizare: aceea a învățământului dual, care este destinată absolvenților de învățământ obligatoriu de 10 clase. Din păcate, Câmpeanu a recunoscut că nu a reușit să soluționeze o problemă care a fost semnalată de specialiștii de pe piața muncii. Potrivit noilor reglementari din Legea Educației, organizarea învățământului dual se face la cererea agenților economici. Doar că, așa cum susține Câmpeanu în interviul acordat Agerpres, ministerul nu a consultat încă acești agenți economici.
“Următorul pas pe care îl avem în vedere este acela al identificării posibilităților de cointeresare a agenților economici, de motivare, pentru a veni în întâmpinarea școlilor pentru semnarea acestor parteneriate între școli și agenții economici prin care elevii să își poată consolida obținerea de abilități și competențe relevante pe piața muncii”, susține ministrul Câmpeanu. O altă promisiune pe care o face demnitarul este obținerea autorizațiilor sanitare de funcționare pentru nu mai puțin de 2.520 de școli din România. Cifra este uluitoare dacă ținem cont de faptul că numărul total al școlilor este de 4.400. Ceea ce arată că la nivel național procentul școlilor fără aviz sanitar este de 57%.
Noi procese
Ministrul Câmpeanu a anunțat că din această săptămână abecedarul va fi disponibil în toate școlile din România. Este vorba de un număr de circa 190.000 de manuale, în cele șase versiuni. Unul dintre motivele remanierii fostului ministru al Educației, Remus Pricopie, l-a constituit faptul că elevii din clasele primare nu au avut manuale în prima zi de școală din cauza contestațiilor depuse de o serie de edituri. Nici Câmpeanu nu a rezolvat problema în fondul ei, aceste abecedare fiind disponibile doar după ce “MECȘ și-a asumat responsabilitatea contractării acestor manuale, deși contestația își urmează cursul la nivelul de Curte de Apel. Am considerat ca fiind obiectivul prioritar acela ca măcar la începutul semestrului II elevii de clasa I să aibă Abecedarul. Am decis la nivelul ministerului să ne asumăm răspunderea pentru continuarea procedurii”. Fapt care lasă calea deschisă pentru noi contestații și procese.
Ministrul Câmpeanu a anunțat că în învățământul universitar există din partea rectorilor “o așteptare cu privire la clasificarea universităților, o clasificare care să fie făcută pe baza unor parametri general acceptați”. Această formulare ambiguă lasă loc la interpretări deoarece parametrii de performanță ai universităților sunt foarte clari (articole indexate ISI de exemplu) și nu trebuie acceptați și negociați cu nici o structură de învățământ. Contestând în pasaje întregi clasificarea universităților făcută în mandatul lui Daniel Funeriu, ministrul Câmpeanu vorbește despre “o clasificare pe baza unor criterii transparente, a unei metodologii transparente și general acceptate”. Adică, nimic concret.
Printre prioritățile ministrului mai regăsim introducerea predării în limba engleză în universități, continuarea marilor proiecte din cercetare, diminuarea disciplinelor studiate de către elevi.