Potrivit sursei citate, o maşină folosită printr-un serviciu de car sharing compensează deţinerea a patru, până la opt autoturisme private, reducând nevoia de spaţiu pentru parcări şi cheltuielile cu întreţinerea cu până la 40%. De asemenea, un utilizator activ de car sharing produce cu 290 de kilograme de dioxid de carbon mai puţin, pe an, decât un conducător auto obişnuit, prin utilizarea mult mai raţională a autoturismului.
„Un autoturism este staţionar, în medie, 23 de ore pe zi, ceea ce înseamnă 95% din timp. Serviciile de car sharing presupun creşterea ratei de utilizare a maşinii cu până la 45%, maximizând eficienţa fiecărui autoturism. Este suficient să observăm câte maşini stau nefolosite zilnic, în Bucureşti, între anumite intervale orare, blocând benzi de circulaţie, trotuare şi chiar străzi, călcând deseori spaţiile verzi. Serviciile de car sharing înseamnă o utilizare mult mai eficientă şi mai raţională a autoturismului, ceea ce duce la îmbunătăţirea semnificativă a mobilităţii urbane”, a declarat Raluca Ghilea, directorul general al Perceptum Concept, realizatorul studiului.
De asemenea, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, 44% din gospodăriile din România care contractează credite folosesc banii pentru cumpărarea în rate, inclusiv in leasing, a autoturismelor şi a echipamentelor tehnice şi electronice, iar 3,4% dintre gospodării folosesc aceste credite pentru educaţie şi îngrijirea copiilor. De altfel, în studiu se mai arată că, în perioada 2011 – 2015, România a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de înmatriculări de autoturisme din Uniunea Europeană, de 19%. Cu toate acestea, rata de motorizare este, în continuare, cea mai scăzută din Europa. Serviciile de car sharing pot substitui, cu succes, deţinerea unui autoturism în România, mai ales de către persoanele care doresc să-şi investească banii în alte bunuri, aşa cum se întâmplă deja în statele UE.
„Românii îşi doresc maşini, mai ales că doar 35,5% din populaţie deţine un autoturism. În UE, serviciile de car sharing şi-au demonstrat de ceva ani utilitatea, mai ales în oraşe precum Milano, Anvers, Bremen sau Zurich, unde municipalităţile au elaborat strategii de mobilitate urbană în jurul acestor servicii. Aici, precum şi în celelalte oraşe europene unde serviciile sunt disponibile, traficul a fost redus cu procente între 15% (pe pieţe mai puţin dezvoltate de car sharing) şi 35%. Bucureştiul este, deja, una dintre cele mai aglomerate capitale europene, unde car sharing-ul ar fi soluţia decongestionării traficului’, a adăugat Raluca Ghilea.
Studiul a fost realizat pe baza datelor de pe 30 de platforme de car sharing din Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie şi ţările scandinave, coroborate cu date oficiale ale INS, Biroului Federal pentru Energie al Elveţiei şi Eurostat.
