Guvernul României va plafona contribuţia salariaţilor către fondurile obligatorii de pensii şi, ulterior, va oferi oamenilor posibilitatea de a alege între a contribui doar către pensia de stat (Pilonul I) sau şi către pensia de stat şi către fondurile private (Pilonul II). Acesta este cel mai plauzabil scenariu pentru viitorul sistemului de pensii, iar el urmează întocmai modelul Ungariei. Cu o contribuţie plafonată, cel mai probabil, la 84 de lei, fondurile de pensii nu vor mai putea reuşi să obţină rezultatele de până acum (randament mediu de 9% în cei zece de ani de activitate sau câteva miliarde de lei în plus aduşi faţă de contribuţii).
Prin comparaţie, în prezent, partea de contribuţie care merge către fondurile private la un salariu brut de 3.500 de lei este de aproximativ 130 de lei. În aceste condiţii, atunci când Guvernul va veni, în pasul al doilea, să întrebe contributorii dacă mai vor sau nu să alimenteze şi fondul privat, administratorii nu vor mai putea avea o ofertă atractivă.
Aşadar, o bună parte din populaţie va alege doar Pilonul I, mai ales dacă statul va proceda în aşa fel încât cei care nu îşi exprimă opţiunea să fie automat repartizaţi la stat. Este modelul din Ungaria, unde, după reformă, au apărut şi efecte mai puţin negative pentru mediul investiţional.
Instrumente de economisire
„Nimeni nu îşi doreşte ca Pilonul II să dispară. Dar, dacă e să judecăm după ce s-a întâmplat în Ungaria şi Polonia, pare că schimbările i-au stimulat pe cei din clasa socială mai înaltă să îşi aplece atenţia către fondurile de investiţii“, spune Aurel Bernat, director general al BT Asset Management, al treilea jucător de pe piaţa fondurilor mutuale. De altfel, fondurile de investiţii şi pensia facultativă, numită şi Pilon III, sunt singurele instrumente de economisire pe termen lung disponibile în România. Ar mai fi şi asigurările de viaţă cu componentă investiţională, însă acestea sunt doar o altă formă de plasament prin fonduri de investiţii, împachetate împreună cu o asigurare de viaţă.
Românii preferă depozitele
Fondurile de investiţii au marcat rezultate importante în România, însă nu reuşesc să confirme în ceea ce priveşte atragerea de clienţi noi. Românii preferă în continuare formele de investiţii pe termen scurt şi foarte scurt, în ciuda randamentelor practic nule oferite de aceste instrumente. Dan Popovici, directorul OTP Asset Management, aminteşte că românii ţin în conturi curente şi depozite overnight nu mai puţin de 72 de miliarde de lei, în timp ce doar 16% din totalul depozitelor au scadenţe mai mari de un an. Chiar şi în cazul fondurilor de investiţii, considerate instrumente pe termen lung, perioada medie de deţinere este de doar 520 de zile, adică de mai puţin de doi ani.
„Clienţii se gândesc că au nevoie de bani pe termen scurt“, explică Dan Popovici. În opinia lui Răzvan Szilagyi, directorul Raiffeisen Asset Management, nu este în niciun caz de dorit ca fondurile de pensii de Pilon II să fie afectate. „Nu suntem competitori cu fondurile de pensii, dar putem oferi soluţii. Este de dorit ca Pilonul II să existe în continuare în actuala formă. Din păcate, din punctul de vedere al economisirii suntem foarte jos. Trebuie să convingem oamenii să facă ceva. Să încercăm să trezim sentimentul că trebuie să facă ceva. Iar atunci când ai alternative, piaţa se dezvoltă mai bine“, a declarat Szilagyi. De altfel, fondurile de investiţii au crescut substanţial în perioada de după criza din 2008. O uşoară scădere a activelor a început să se vadă abia anul acesta. În prezent, activele totale administrate de fondurile deschise de investiţii se apropie de 23 de miliarde de lei, de cinci ori mai mult decât în 2010. Randamentele nete anuale ale fondurilor au atins, în unele cazuri, şi 25%, cu o medie de peste 10%, nivel cu mult peste ce pot oferi depozitele bancare sau fondurile de pensii facultative.
