Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România, eveniment care face ca soarta Cazinoului să fie cu atât mai tristă. Din ignoranță, interes politic, nepăsare sau birocrație cruntă, acesta este acum o ruină.
Dacă politicienii s-ar fi ținut de cuvânt, imobilul ar fi fost gata de mai multe ori până acum și ar fi putut găzdui o parte dintre manifestările dedicate celor două importante evenimente din istoria României.
Într-un județ care duce lipsă de simboluri, care nu a reușit să ridice măcar o statuie personalităților care i-au marcat destinul (ne referim aici la Regele Carol, la Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu și Remus Opreanu), ruina Cazinoului este cu atât mai puțin de înțeles și acceptat.
Au promis marea cu sarea
De-a lungul timpului au existat numeroase promisiuni de reabilitare a Cazinoului, de la diverși oameni politici.
Au trecut mai bine de 12 ani de când fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, anunța că dorește să îl concesioneze pe 49 de ani. Era 2006 și o firmă israeliană anunța că se va ocupa de restaurare și de reintroducerea în circuitul jocurilor de noroc. Israelienii au dat însă faliment repede.
În 2011, Mazăre a anunțat că vrea să vândă clădirea. La scurt timp, Elena Udrea a intervenit și a preluat imobilul, cu acordul Consiliului Local Constanța. În octombrie 2011, Ana Maria Topoliceanu, director general al Companiei Naţionale de Investiţii, avansa și un termen de finalizare a lucrărilor: toamna anului 2013.
O altă promisiune a venit chiar de la actualul președinte al PSD, Liviu Dragnea. „Este o lucrare emblematică pentru Constanța și pentru România. În perioada următoare, este posibil sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, să demarăm procedurile de achiziție pentru proiectare și execuție. Dacă nu intervenim, în foarte scurt timp Cazinoul din Constanța va deveni ruină. Va ajunge în situația în care nu va mai putea fi refăcut“, spunea acesta în noiembrie 2014.
Contestații în cascadă
Culmea, politicienii și-au făcut treaba și au pus la dispoziție și banii necesari pentru reabilitare. Mai rămăsese un singur hop: desemnarea unei firme care să efectueze lucrările. CNI a organizat o licitație, pentru că legea nu permite alocarea în alt mod a banilor.
Legea permite însă contestarea licitațiilor. A urmat o serie de licitații și de contestații. Prima licitație s-a organizat în 2015, când niciuna din firme nu a fost considerată eligibilă. Două dintre ele au contestat decizia. O nouă licitație s-a organizat un an mai târziu, când a fost desemnat un câștigător, care a fost contestat de doi participanți. Au urmat alte procese la Tribunalul București și la Curtea de Apel.
Decizia: nicio firmă nu îndeplinește condițiile impuse de lege. Urmează, probabil, noi contestații la această decizie. Culmea este că două dintre firmele care participă constant la licitații și contestații sunt conduse în familie: la una este administrator tatăl, la una fiul.
Geniul lui Saligny
Faleza pe care se află Cazinoul nu exista. A fost creată de către inginerul Anghel Saligny, care se ocupa de modernizarea Portului Constanța. Cu o parte din pământul excavat s-a construit actuala promenadă pe care a fost amplasat și Cazinoul.
Mai existaseră două înainte, unul fiind chiar administrat de fiul lui Ion Creangă, dar erau clădiri din materiale ușoare pe care vremea nu le-a iertat. Actualul Cazinou a stârnit controversă în epocă, fiind criticat de unii și considerat inestetic.
Schimbările politice au dus și la schimbarea arhitectului-șef, schimbare care a modificat și planurile inițiale. Lucrările au început în 1908 și a fost inaugurat pe 15 august 1910. A fost restaurant, sală de ședințe pentru Consiliul Local. A fost închis în 2008. Ultima restaurare a fost făcută în 1986.
Topul celor mai periclitate situri
O asociație din Constanța a propus Cazinoul din Constanța pentru lista celor mai periclitate situri din Europa, publicată bianual de Europa Nostra, o organizație fondată în 1963, în Paris, care are ca scopuri protejarea și celebrarea moștenirii culturale.
Organizația a lansat în 2013 programul „7 Most Endangered“ , în colaborare cu Institutul Băncii Europene de Investiții, ca partener fondator, și Consiliul Băncii Europene de Dezvoltare, ca partener asociat. Sunt identificate monumente și situri din Europa aflate în pericol de distrugere și sunt mobilizați parteneri publici și privați, pe plan local, național și european, pentru a găsi un viitor viabil pentru acestea.
Patrimoniul românesc a beneficiat și în trecut de sprijin prin programul 7 Most Endangered. În 2014, experții internaționali au realizat, alături de societatea civilă, o strategie de salvare a 60 de biserici de lemn din sudul Transilvaniei și nordul Olteniei.
Lista finală a celor 7 situri se va anunța pe 15 martie 2018.
