Cercetătorii australieni au descoperit trei variante ale acestei bacterii multirezistente în eşantioane prelevate din zece ţări – printre acestea numărându-se şi tulpini din Europa – care nu pot fi controlate într-o manieră fiabilă cu niciun medicament existent în prezent pe piaţă.
„Am început cu eşantioane din Australia, apoi cu alte mostre, obţinând în final o «imagine globală» şi constatând că bacteria este prezentă în numeroase ţări şi în multe instituţii din întreaga lume“, a declarat pentru AFP Ben Howden, director al Unităţii de diagnostic microbiologic al Laboratorului de sănătate publică din cadrul Institutului Doherty al Universităţii din Melbourne.
Publicat în jurnalul ştiinţific Nature Microbiology, studiul demonstrează necesitatea unei mai bune înţelegeri a modului în care se propagă infecţiile şi a identificării bacteriilor care vizează cu precădere spitalele.
Antibioticele cresc riscul de contaminare
Prezentă în mod natural pe piele, bacteria (un stafilococ alb numit Staphylococcus epidermidis), este înrudită cu stafilococul auriu (Staphylococcus aureus) rezistent la antibioticul meticilină (MRSA), mai cunoscut şi mai de temut. Specialiştii avertizează că varietatea bacteriei rezistente la antibiotice infectează cel mai frecvent pacienţii vârstnici, pe cei cu sistemul imunitar slăbit sau persoanele cu dispozitive implantate, precum catetere, valve cardiace şi proteze articulare. „Ea poate fi mortală, însă este prezentă de obicei la pacienţii care sunt deja în stadiu foarte grav în spital. Poate fi destul de greu de eradicat, iar infecţiile pot fi grave“, a adăugat Howden, potrivit Agerpres. Echipa sa a examinat sute de eşantioane de S. epidermidis provenind de la 78 de spitale din întreaga lume. Cercetătorii au constatat că unele tulpini ale bacteriei şi-au modificat ADN-ul lor provocând astfel o rezistenţă la două dintre cele mai comune antibiotice, administrate de multe ori în tandem în spitale.
Majoritatea antibioticelor puternice sunt extrem de costisitoare şi chiar toxice şi, potrivit oamenilor de ştiinţă, utilizarea simultană a mai multor medicamente pentru a preveni rezistenţa ar putea să nu fie o soluţie salvatoare. Experţii trag un semnal de alarmă şi susţin că această bacterie multirezistentă s-ar putea extinde rapid din cauza utilizării pe scară largă a antibioticelor în unităţile de terapie intensivă în care sunt aduşi pacienţii în starea cea mai gravă şi unde medicamentele anti-infecţioase sunt prescrise frecvent.
Bacteriile „românești“, cele mai rezistente din Europa
Situația consumului de antibiotice la nivelul Uniunii Europene plasează România pe locul al 4-lea şi se constată creșterea rapidă a consumului de antibiotice de ultimă intenţie (carbapeneme și colistin). Potrivit raportului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor în ceea ce privește rezistența bacteriilor izolate din infecții grave, invazive, situația României este următoarea:
– Klebsiella pneumonia, rezistență/intermediară la carbapeneme la același nivel, 35,9%, locul 3 în UE în 2017;
– Pseudomonas aeruginosa, rezistent la carbapeneme, în scădere de la 66% la 52%, dar în continuare locul 1 în UE;
– Acinetobacter spp-multirezistent la carbapeneme, aminoglicozide și chinolone, în creștere în 2017, 82,9%, locul 2 în UE;
– Streptococcus pneumoniae – rezistent la eritromicină, locul 3 în UE (39%), rezistent la penicilină, locul 1 în UE (41,1%);
– Staphylococcus aureus, cel mai mare procent din UE de tulpini MRSA (rezistente la meticilină), locul 1 în UE (50,5%);
– Enterococcus faecium, rezistent la vancomicină, locul 1 în UE (39%).
Chiar dacă la câteva dintre bacteriile aflate în supraveghere s-a semnalat o ușoară scădere a rezistenței față de anii precedenți, valorile înregistrate încă ne plasează pe primele locuri în UE, iar la unele specii se semnalează creșteri îngrijorătoare (Acinetobacter spp., Enterecoccus faecium).
