Conf. dr. Cătălin Codreanu, președintele Ligii Române Contra Reumatismului, declară într-un interviu pentru „România liberă“ că acesta este unul dintre motivele pentru care a fost lansată și în țara noastră, sub egida EULAR, campania „Fără amânare! Fă o programare!“. Potrivit estimărilor oficiale, bolile reumatice şi musculo-scheletale reprezintă cea mai frecventă formă de boală cronică, afectând aproximativ 1,7 miliarde de persoane la nivel global, cu o creştere de 45% în ultimii 20 de ani.
RL: Există la ora actuală un program național de screening pentru bolile reumatologice?
Dr. Cătălin Codreanu: Din păcate, în România nu există încă un astfel de program. Ceea ce este de actualitate este preocuparea pentru identificarea precoce a bolilor reumatice, inclusiv a factorilor de risc care le pot determina, în speranţa că astfel am putea preveni apariţia lor.
Ce rol au medicii de familie în prevenție? Protocolul le permite sau nu acestora să trateze afecțiunile reumatologice?
Pentru prevenția bolilor reumatice, medicii de familie sunt foarte importanți. De exemplu, sfătuind un pacient obez, cu colesterol mare, să limiteze consumul de alcool, îl pot păzi de gută sau, sfătuind pacienții să-și asigure un aport normal de vitamina D, le pot scădea riscul de osteoporoză. Explicându-le pacienților că fumatul crește riscul unor boli reumatice precum artrita reumatoidă, medicii de familie poate aduce un beneficiu substanţial în tratarea acesteia. Cred însă că cel mai bun lucru pe care îl poate face un medic de familie cu privire la bolile reumatice este trimiterea din timp la specialist, pentru că adesea bolile reumatice au faze inițiale în care tratamentul aplicat de un medic reumatolog poate obține beneficii enorme. Sigur că medicii de familie sunt importanţi pentru că asigură aplicarea recomandărilor specialistului şi monitorizează evoluţia bolii.
Care este accesibilitatea pacienților români, la ora actuală, la un diagnos-tic corect, inclusiv la explorările paraclinice – RMN/CT? Avem suficienți specialiști
Accesibilitatea în orașele mari s-a îmbunătățit, dar este departe de a fi optimă. Toți cunoaștem cazuri de pacienți care așteaptă două sau trei luni pentru a efectua o investigație imagistică suportată de către Casa de Asigurări de Sănătate, astfel că le expiră biletele de trimitere. Numărul de specialiști este sub cel necesar, pentru că sistemul indiferent nu îi păstrează, iar ei emigrează pentru a vindeca străini. Este rezonabil să ne așteptăm la o reversie parțială a acestui fenomen o dată cu măririle salariale, în cazul în care acestea se mențin. Nu trebuie să uităm că numărul specialiștilor nu e totul: sunt necesare și spații medicale în care aceștia să activeze (de exemplu, noi spitale, pavilioane, secții și policlinici). Dacă interesul real ar fi grija pentru viața și sănătatea cetățenilor, am vedea și programe de re-populare medicală a centrelor provinciale, în așa fel încât un pacient cu poliartrită reumatoidă să primească aceeași îngrijire, ca substanță și calitate, în orice oraș din țară. Descentralizarea calității actului medical ar trebui să fie idealul sistemului medical. În acest fel presiunea pe specialistul bucureștean, clujean sau ieșean ar fi mai mică, iar fluxul de cazuri se va regla după severitate și complexitate.
Ce costuri sunt în România cu incapacitatea de a munci cauzată de bolile reumatologice?
Cu certitudine mari. Bolile reumatice, la nivel mondial, sunt în topul condiți-ilor patologice care cauzează absenteism, incapacitate temporară de muncă, pensionare anticipată și handicap. Fără rezerve, putem presupune că același lucru se petrece și în România.
Care este segmentul de populație cel mai expus bolilor reumatologice?
În ansamblu, nu există un segment de populație clar delimitat. Fiecare boală reumatică are preferințele ei în legătură cu segmentul de vârstă afectat în mod preponderent. Persoanele de vârstă pediatrică pot fi afectate de o boală numită artrită idiopatică juvenilă, o boală care duce la tumefacții și dureri cronice de articulații la copii. Tinerii între 20 și 40 de ani, mai ales bărbații, pot fi afectați de spondilita anchilozantă, o boală a cărei manifestare cardinală este durere cronică de spate cu redoare matinală, care, netratată, duce la limitarea severă a mobilității coloanei vertebrale. Persoanele între 30 și 50 de ani, mai ales femeile, pot fi afectate de poliartrita reumatoidă, o afecțiune care determină în special tumefacții și dureri cronice de articulații, care, la fel, netratate, duc la deformarea lor. Segmentul peste 60-65 de ani suferă de artroză, o boală degenerativă a încheieturilor membrelor și a coloanei. În fine, principial, nu există persoană care să nu experimenteze pe parcursul vieții dureri de încheieturi sau de coloană.
Care sunt principalele semnale de alarmă şi cele mai eficiente tratamente?
Principala manifestare în bolile reumatice de orice tip este durerea articulară, fie că vorbim de articulațiile membrelor sau ale coloanei. În plus, anumite boli produc și tumefacția articulației afectate, care poate deveni caldă și roșie. Manifestările articulare se pot asocia cu simptome generale precum dispoziţie alterată, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, stare subfebrilă. În astfel de cazuri se recomandă un consult de specialitate. Medicul reumatolog are la dispoziție mai multe variante de tratament, pe care le indică în funcţie de particularităţile cazului. Printre cele mai folosite medicamente sunt antiinflamatoarele, însă, pentru că acestea pot avea reacții adverse la nivelul stomacului, ficatului, rinichiului sau inimii, se folosesc strict la indicația medicului, pe durata cea mai scurtă și la doza cea mai mică, eficientă, în asociere cu un protector digestiv.
Bolile reumatice constituie o problemă de sănătate și o problemă socio-economică în Europa, cu costuri anuale de 240 miliarde euro, afectând peste 120 milioane de persoane şi generând 50% din absenteismul de la locul de muncă.
