Boala apare mai frecvent după vârsta de 40 de ani, iar terapia poate include intervenția chirurgicală, chimioterapia și terapia țintită, specialiștii menționând beneficiile medicinei personalizate.
Conform statisticilor globale, rata de supraviețuire la 5 ani în cazul cancerului ovarian este în medie de 30-45%, la jumătate față de cancerul mamar, afecțiune la care rata de supraviețuire pe termen lung poate ajunge și la 90%. O explicație ar fi depistarea în stadii avansate, din cauza lipsei unor simptome bine definite. “Ovarele sunt organe pereche situate în porțiunea inferioară a abdomenului. Ele produc ovulele și hormonii feminini: estrogenul și progesteronul. Cancerul apare atunci când anumite celule suferă o transformare și încep să se multiplice necontrolat, încercând să evite apoptoza (moartea celulară). Se produc astfel mase tumorale care pot afecta unul, ambele ovare sau se pot extinde la structurile din jurul lor. Cu toate că este curabil în stadii incipiente, cancerul de ovar rămâne localizarea cu cea mai mare letalitate dintre toate tumorile ginecologice. Progresele făcute în chirurgie și în chimioterapie din ultimele decade se traduc totuși într-o îmbunătățire a supraviețuirii”, explică medicul oncolog Mirela Drăgan.
Semne şi simptome nespecifice
O situație specială poate fi diagnosticarea acestei afecțiuni maligne la persoanele tinere, care doresc să aibă copii în viitor. “În stadii incipiente, nu există, din păcate, simptome specifice. Simptomele care pot apărea sunt durerile abdominale și tulburările gastrointestinale nesistematizate. În stadii avansate, apar simptome ca urmare a complicațiilor date de cancerul de ovar: balonare, sațietate precoce, umflarea abdomenului ca urmare a acumulării de lichid (ascita), urinarea frecventă dată de compresiunea tumorală, constipația, tulburări respiratorii date de acumularea de lichid la nivelul pleurei (pleurezia). Foarte rar, apar sângerări vaginale anormale”, descrie tabloul afecțiunii medicul oncolog.
Predispoziţia genetică creşte riscul de cancer cu 50%
Cauzele cancerului ovarian nu pot fi indicate cu certitudine. Printre factorii de risc, specialiștii menționează anumite mutații genetice, consumul crescut de grăsimi animale, obezitatea, consumul de alcool, fumatul, expunerea la talc și la radiații. În plus, au un cuvânt de spus în apariția cancerului ovarian virusurile care dau oreion, rubeolă, cele gripale, precum și infertilitatea, terapia hormonală de substituție, menstruația precoce, menopauza tardivă, chisturile ovariene și endometrioza. “În cazul persoanelor cu predispoziție genetică, riscurile de îmbolnăvire cresc cu 20-50%. Persoanele ale căror rude de gradul I sunt afectate de mutații BRCA1 și BRCA2 prezintă un risc de 50% de a dezvolta un cancer ovarian. Deci, dacă există rude cu cancer rectal, ovarian sau mamar de gradul I, la aceste persoane se are în vedere screening-ul, deși nu există o strategie efectivă”, afirmă dr. Mirela Drăgan.
Medicul susţine că histerectomia se recomandă în toate stadiile, chiar și în cele incipiente atunci când nu se dorește prezervarea fertilității: „Intervenția chirurgicală cu păstrarea fertilității poate fi luată în considerare la femeile tinere cu boală precoce, stadiul Ia sau Ic, cu implicare ovariană unilaterală și aspect histopatologic favorabil”. Specialiștii estimează că până în 2035, la nivel global, numărul pacientelor diagnosticate cu cancer ovarian va crește cu peste 50%, iar cel al deceselor cu 70%. În acest context, consultul ginecologic anual și efectuarea analizelor recomandate de specialist devin obligatorii pentru a crește șansele depistării afecțiunilor grave în stadii incipiente.
Programul naţional pentru sănătatea femeii, în linie dreaptă
Conform statisticilor, 52% dintre românce nu cunosc ce programe sunt disponibile pentru prevenția și depistarea cancerelor în stadiu incipient. Prin Programul naţional pentru sănătatea femeii, peste 800.000 de persoane vor beneficia gratuit de servicii de depistare precoce (HPV şi Babeş Papanicolau) a cancerului de col uterin, precum şi de triaj citologic (în cazul femeilor identificate cu teste HPV pozitive în screening), tratament şi reevaluarea periodică (follow-up), precum şi servicii de sprijin pentru femeile din grupuri vulnerabile (costuri de transport).
Totodată, aproximativ 30.000 de femei vor putea accesa servicii de depistare precoce a cancerului de sân screening prin testare mamografică, evaluări ecografice ale leziunilor mamare incipiente depistate, biopsierea şi confirmarea anatomopatologică a leziunilor suspecte şi preluarea în tratament a cazurilor confirmate cu leziuni mamare incipiente, jumătate dintre femeile care beneficiază de acest program fiind din categorii vulnerabile. Suma alocată programului este de 68 milioane de euro, finanţarea fiind din fonduri europene nerambursabile. Din această sumă, 10,5 milioane de euro sunt destinate pentru susținerea efectivă a programelor de prevenţie, diagnostic şi tratament precoce pentru zona Moldovei, cu populaţia cea mai săracă din România.
Mituri şi atitudini nocive
– pudoare culturală legată de viaţa sexuală şi nivelul scăzut de educaţie – prezentare târzie la medic;
– multiple rezistenţe ale pacientelor în diagnosticarea şi tratarea cancerului (ex.: teama că se poate răspândi în urma intervenţiei chirurgicale, teama de cădere a părului în urma chimioterapiei, teama de mutilare prin histerectomie);
– preferinţa pentru terapii şi practici alternative (tratamente naturiste, biorezonanţă magnetică, practici religioase), în locul tratamentului medical;
– pierderea contactului cu pacientele (în cel mai bun caz rămân în monitorizarea specialistului; uneori nu se mai prezintă deloc la medic).
PREVENIRE
Pentru prevenirea cancerelor ginecologice, este recomandată prezentarea femeii o dată pe an la medicul ginecolog pentru efectuarea de investigaţii. Astfel, cancerele ginecologice pot fi observate înainte de a deveni active sau din primele faze. Cancerul ovarian ocupă al 7-lea loc în clasamentul celor mai întâlnite tipuri de cancer în rândul femeilor, iar 45% dintre acestea supravieţuiesc la 5 ani de la diagnosticare.
