Formula după care va fi calculat baremul minim pentru intrarea în viitorul Parlament scade drastic șansele partidelor mici, precum USR.
Biroul Electoral Central (BEC) a luat o decizie de interpretare a legii electorale care poate influența componența viitorului Parlament. BEC a decis că pragul electoral alternativ de 20% trebuie să fie întrunit în fiecare dintre cele patru judeţe necesare pentru accederea în Parlament.
Decizia a fost luată după ce Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a trimis BEC o adresă prin care cere lămuriri în ceea ce privește calcularea pragului alternativ. Adresa a fost trimisă cu o zi înainte ca Ana Maria Pătru să fie arestată preventiv. Legea electorală prevede două tipuri de praguri – 5% la nivel național sau un prag alternativ de 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale.
În documentul emis, AEP întreabă BEC dacă pragul alternativ ar fi îndeplinit dacă un partid ia 20% în fiecare județ sau dacă adunându-se numărul de voturi obținute de respectivul competitor acest rezultat reprezintă suma voturilor în cele patru circumscripții. Deși pare o discuție tehnică, are o miză politică serioasă. Legea votată de Parlament, care conține prevederi interpretabile, era menită să ajute UDMR în cazul în care formațiunea etnicilor maghiari nu ar fi trecut pragul de 5%. În cazul UDMR a existat un consens al tuturor partidelor, care văd în Uniune un potențial aliat. În schimb, extinderea interpretării putea avantaja PRU, dacă formațiunea condusă de Nicușor Dan obținea, să zicem, 30% în București (unde a avut succes la locale), iar acest scor se aduna cu cele din alte trei județe, dar USR ar avea 20% raportat la totalul alegătorilor în patru circumscripții. Restul formațiunilor aflate la limita pragului electoral – gen PMP sau ALDE – aveau puține șanse să beneficieze de această prevedere (dacă ar fi fost validată de BEC), scorurile lor din teritoriu fiind repartizate relativ uniform. Or, USR a anunțat că îl susține pe Dacian Cioloș pentru un nou mandat de premier, fiind în aceeași tabără cu PNL. Intrarea USR în Parlament nu este dorită de PSD.
PSD vrea acces la codul sursă
În aceste condiții, anterior deciziei, liderul PSD, Liviu Dragnea, şi-a exprimat „îngrijorarea” în ceea ce priveşte coordonarea şi organizarea alegerilor parlamentare din 11 decembrie, în condiţiile în care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu mai are preşedinte, după demisia Anei Maria Pătru. Dragnea a invocat posibilitatea reunirii Parlamentului, în timpul campaniei electorale, pentru a alege un nou președinte al AEP. După decizia BEC, însă, social-democrații s-au mai calmat, anunțând prin vocea lui Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților, că noul șef al AEP va fi ales în februarie și că, până atunci, instituția va fi condusă de vicepreședinte.
Pe de altă parte, după ce au obținut satisfacție în privința pragului electoral, social-democrații au trecut la o nouă etapă. Social-democraţii au adresat o solicitare BEC prin care cer ca fiecare partid să aibă un reprezentant la AEP la momentul scanării proceselor-verbale venite de la BEJ-uri şi, totodată, să li se pună la dispoziţie aplicaţiile informatice care vor fi folosite pentru numărarea voturilor şi pentru repartizarea mandatelor, respectiv softul şi codul sursă. „Eu am foarte mare încredere în BEC şi în preşedinta BEC, dar noi discutăm de cei care stau în sala maşinilor, şi anume Autoritatea Electorală Permanentă. (…) Ce-i acolo… nu ştiu cine conduce“, a explicat Dragnea.
Supărare de 50 de milioane de lei
Există, însă, și un alt motiv pentru care politicienii vor să tranșeze situația de la AEP. Recent, instituția a trimis partidelor politice o adresă legată de rambursarea de la buget a sumelor cheltuite la alegerile locale. În total, partidele și candidații independenți de la alegerile locale au cerut rambursarea a 50 de milioane de lei. Potrivit documentului, AEP informează partidele că ar putea primi acești bani abia pe 5 decembrie. AEP a încheiat controlul, dar a sesizat Curtea de Conturi în privința unor eventuale nereguli.
Potrivit președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, această problemă afectează toate partidele politice. „Sunt nişte sume pe care le-am angajat şi care ne-ar fi fost utile în această campanie. Cred că putem să tragem anumite concluzii pentru viitor şi să încercăm să scurtăm termenele“, a menționat Tăriceanu. Noua lege a finanțării partidelor politice, intrată în vigoare în acest an, prevede că banii cheltuiți de partidele care depășesc 3% din voturi vor fi rambursați de la bugetul de stat, după verificări ale AEP.
BEC a decis că pragul electoral alternativ de 20% trebuie să fie întrunit în fiecare dintre cele patru judeţe necesare pentru accederea în Parlament.
