Orban a declarat, într-o conferinţă de presă, că trei companii ungare, pe care nu le-a nominalizat, au câştigat o licitaţie în România pentru gaz.
„În scurt timp vom semna un acord prin care vom importa peste 4 miliarde de metri cubi de gaz din România în următorii 15 ani”, a precizat Viktor Orban.
„Era monopolului gazului rusesc se va încheia în Ungaria, pentru că ne vom putea asigura mai mult de jumătate din importuri din ale surse, în acest caz, din România”, a adăugat el.
Ulterior, la un forum economic, el a reiterat că importurile de gaze din România ar putea începe din 2022.
Importurile anuale de gaze al Ungariei au ajuns la 6,8 miliarde de metri cubi în 2015, în timp ce producţia internă a ajuns la 1,8 miliarde de metri cubi, conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie
În prezent, Ungaria importă cea mai mare parte a gazului din Rusia, în baza unui acord de furnizare pe termen lung.
Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, declara luni, la Bucureşti, după întrevederea cu Teodor Meleşcanu, şeful diplomaţiei române, că părţile au convenit ca până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar din 2022, să devină posibil transportul către Ungaria al unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cubi, a acestui traseu.
“Este prima dată în ultimele decenii, când Ungaria poate cumpăra cantităţi mari de gaze dintr-o sursă nouă, fără legătură cu Rusia”, a arătat ministrul ungar de Externe.
Partea română s-a angajat să construiască, până în 2020, compresoarele cu ajutorul cărora se vor putea livra către Ungaria, 1,75 miliarde de metri cubi de gaz anual, respectiv, ca până în 2022 să extindă capacitatea, astfel încât partea maghiară să poată achiziţiona 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an din cel extras de ExxonMobil şi OMV.
“Guvernul Ungariei a luat decizia de a construi secţiunea de conductă care lipseşte între punctul de distribuire a gazelor din Budapesta şi localitatea Vecsés din apropierea capitalei. Întrucât legătura maghiaro-slovacă va sosi la Vecsés, Ungaria construieşte astfel, practic, porţiunea care mai lipseşte din coridorul de gaze Nord-Sud, aducându-şi aportul pentru ca transportul de gaze să aibă loc, în Europa Centrală, nu doar în direcţie Est-Vest, ci şi în direcţie Nord-Sud, un aspect extrem de important din punct de vedere al securităţii naţionale”, a explicat ministrul ungar de externe.
Poziția MAE de la București
Ulterior, MAE a negat existenţa unui acord cu privire la furnizarea de gaze.
Miercuri, ministerul român de Externe l-a contrazis pe ministrul maghiar de Externe, Peţer Szijjarto. „Conform reglementărilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară”, arată Ministerul român de Externe într-un comunicat de presă.
Ministerul român de Externe mai arată că în cadrul vizitei lui Szijjarto la Bucureşti „nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la export de gaze din România în Ungaria sau la alte noi proiecte în domeniul energetic. În cursul convorbirilor au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public şi stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care şi asigurarea interconectării bidirecţionale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale al companiei TRANSGAZ. După cum se poate observă, conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelaţie cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanţare parţială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacităţii interconectărilor şi a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele iniţiate la nivel UE şi incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanţare europeană prin programul CEF. Calendarul de dezvoltare a proiectelor constituie o condiţie de finanţare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia”.
