Prezența premierului Dacian Cioloș la reuniunea UE pe tema migrației este contestată din două direcții. Președintele Senatului susține că primul ministru trebuia să aibă mandat din partea Parlamentului, dar Dacian Cioloș a explicat că regula nu se aplică reuniunilor informale. Fostul șef al statului Traian Băsescu susține la rândul său că România trebuia reprezentată de președintele Klaus Iohannis.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, afirmă că îl va invita pe premierul Dacian Cioloș să explice în fața senatorilor prezența sa la Consiliul European de la Bruxelles fără un mandat aprobat de Parlament. „Prin prezenţa premierului Dacian Cioloş la Consiliul European de la Bruxelles fără un mandat aprobat de Parlament, mă văd obligat, în calitate de preşedinte al Senatului, să constat din nou cu regret că Preşedinţia României şi Guvernul îşi depăşesc atribuţiile constituţionale şi prin aceasta afectează relaţiile între puterea legislativă şi puterea executivă“, este motivarea solicitării lui Tăriceanu ca premierul să se prezinte în Parlament.
În sprijinul tezei sale, președintele Senatului a invocat legea privind cooperarea între Parlament și Guvern (373/2013), dar și o decizie a Curții Constituționale (CCR) pe această temă (449/2013). Ce prevăd aceste documente? În 2013, CCR a decis, în urma unui conflict între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, că președintele este cel care reprezintă România la Consiliul European, dar își poate delega această atribuție premierului. Întrucât președintele este șeful politicii externe, CCR a separat cele două situații. Atunci când preşedintele României decide să participe el însuşi la reuniunile Consiliului European, are posibilitatea să îşi prezinte mandatul Parlamentului, conţinutul mandatului fiind stabilit în mod exclusiv de preşedintele României. Atunci când deleagă atribuţia sa de participare la reuniunile Consiliului European, preşedintele României nu poate stabili conţinutul mandatului, iar prim-ministrul este dator să se adreseze Parlamentului cu un „proiect/propunere de mandat“ pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. Potrivit legii, mandatul trebuie trimis cu minimum zece zile înaintea reuniunii.
Argumentele șefului Executivului
De cealaltă parte a baricadei, premierul Dacian Cioloș susține că nu avea nevoie de mandat, întrucât nu a participat la o reuniune a Consiliului European, ci la o întâlnire informală. „Aici nu a fost o ședință de Consiliu European. Invitația a fost foarte clară pentru o reuniune a șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană. Așa încât această reuniune nu s-a finalizat printr-o decizie care să fi presupus un mandat din partea Parlamentului, ci s-a finalizat doar cu o declarație“, a explicat premierul Dacian Cioloș. Potrivit site-ului Consiliului European, la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern din UE au desfășurat o reuniune cu Turcia, urmată de o reuniune informală a membrilor Consiliului European. Viitoarea reuniune oficială va avea loc pe 17-18 martie. Premierul Dacian Cioloş a fost mandatat să meargă la Bruxelles de către preşedintele Klaus Iohannis, care efectuează o vizită de stat în Israel şi Palestina.
Cum se poate ieși din această controversă politică și juridică? Tăriceanu se poate adresa CCR, în calitate de președinte al Senatului, invocând un conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern.
În acest caz, CCR ar urma să răspundă, practic, la o întrebare la care nu s-a gândit nimeni: dacă întâlnirile informale ar trebui să aibă același regim cu cele instituționale.
De menționat, însă, că atunci când a existat o reuniune oficială a Consiliului European, cum a fost cea din 17-18 decembrie, Cioloș a cerut mandat Parlamentului și l-a obținut.
Vizita în Israel putea fi amânată
Prezența lui Cioloș la Bruxelles a fost criticată și de fostul președinte Traian Băsescu, care atrage atenția asupra mizei reuniunii de la Bruxelles. „Sub perdeaua unei vizite în Israel şi Palestina, preşedintele Iohannis lipseşte de la dejunul de lucru Turcia-UE, urmat de Consiliul European pe tema migraţiei islamiste. Găsirea soluţiilor la această problemă care subminează existenţa Spaţiului Schenghen, dar şi a însăşi existenţei Uniunii Europene necesită prezenţa celui mai autorizat reprezentant al României, pentru că deciziile ce se vor lua vor influenţa fundamental viitorul ţării“, a comentat Băsescu. Fostul președinte are și soluția, fiind convins că Iohannis putea ajunge și la Bruxelles și în Israel.
„Prezenţa unui tehnocrat neangajat politic, fie el şi Dacian Cioloş, este unică, nici un alt stat nepermiţându-şi să nu fie reprezentat la Consiliul European de un politician ales. În mod cert, preşedintele Iohannis putea să-şi regleze vizita din Israel luând în calcul plecarea de la Bruxelles în loc de Bucureşti. Aşa însă, îi va rămâne să urmărească cu atenţie şi, eventual, cu oarecare îngrijorare ce se întîmplă la Bruxelles şi care va fi soarta Uniunii Europene. Oare nu era cazul să se implice direct?“, a scris Băsescu pe pagina sa de Facebook.
