România va fi sub supraveghere economică şi fiscală post-program, până în 2018, a anunțat, miercuri, Comisia Europeană, informează Mediafax.
„Supravegherea post-program va începe acum și va implica vizite de două ori pe an pentru evaluarea situației economice, financiare și fiscale a țării până în mai 2018”, a informat Comisia Europeană.
Pe lângă supravegherea post-program, Comisia va continua cooperarea „strânsă” cu autoritățile din România în contextul Semestrului European și al mecanismelor de supraveghere macroeconomică. Semestrul European este un ciclu de implementare a reglementărilor economice ale Uniunii Europene.
România a avut o înțelegere preventivă cu CE prin care Comisia a pus la dispoziția Guvernului de la București fonduri de 2 miliarde de euro în cadrul mecanismului pentru echilibrarea balanței de plăți. Înțelegerea, derulată în perioada 2013-2015 în paralel cu un acord cu FMI pentru o sumă similară, s-a încheiat miercuri. Guvernul nu a accesat fonduri, nici de la Comisia Europeană și nici de la FMI.
„Programul (…) a asigurat sprijin României pentru consolidarea stabilității macroeconomice, fiscale și financiare, pentru creșterea rezistenței și potențialului de creștere al economiei, pentru îmbunătățirea capacității administrative, reformarea administrației fiscale, îmbunătățirea managementului financiar și restructurarea companiilor de stat”, se arată în notificarea transmisă de Comisia Europeană.
Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional a expirat sâmbătă, 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.
Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte.
„Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (…) Este doar o discuţie tehnică pe buget”, a afirmat Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.
Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar.
Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat în 2013, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.
La primul acord de finanțare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană și alte instituții financiare internaționale.
