Analiză Wall Street Journal: Brexitul a declanşat discuţii aprinse între ţările estice şi vestice, membre UE

de Iulia Iancu , 12 martie 2017 - stire actualizata la ora 11:01, 12 martie 2017
Analiză Wall Street Journal: Brexitul a declanşat discuţii aprinse între ţările estice şi vestice, membre UE

Discuţiile despre o Uniune Europeană cu grade diferite de integrare a declanşat discuţii aprinse între statele est şi vest-europene, adâncind disputele dintre ţările din blocul comunitar, scrie Wall Street Journal, potrivit Mediafax. Potrivit publicaţiei americane, România se opune ideii unei Europe cu mai multe viteze, dar Germania a dat asigurări că nu vor apărea diferenţieri.

"Clivajul între statele vestice, mai avansate, ale Uniunii Europene, şi cele din est, mai puţin bogate, s-a accentuat vineri, în contextul disputelor liderilor privind viitorul Blocului comunitar după Brexit", comentează The Wall Street Journal.

Liderii ţărilor mai puţin avansate economic din Europa Centrală şi de Est cred că propunerile privind configurarea unei aşa-numite Uniuni Europene cu mai multe viteze i-ar lăsa în urmă, mai ales după ce Marea Britanie va părăsi Blocul comunitar şi bugetul se va restrânge.

Abandonarea ideii conform căreia noile state europene trebuie să ajungă la acelaşi nivel de integrare şi prosperitate ar avea consecinţe profunde, a semnalat preşedintele României, Klaus Iohannis după summit, potrivit WSJ.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a dat asigurări că permiterea unei integrări economice şi politice în diferite grade nu ar crea "cetăţeni de prim rang sau de rang secund. Diversitatea la nivelul Uniunii Europene este un lucru prevăzut în tratate şi este un fapt de viaţă”, a argumentat liderul Germaniei.

Iniţiatori ai propunerii unei Europe cu viteze diferite, precum Xavier Bettel, premierul Luxemburgului, susţin că unul dintre scopuri este reducerea puterii unui număr mic de state membre de a bloca în procesul de vot măsuri preferate de majoritatea care vrea un viitor al Uniunii Europene. "Eu prefer două viteze decât nicio viteză. Pentru moment, avem o Europă blocată", a subliniat Bettel.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a exprimat surprindere că unii lideri consideră că o Europă cu mai multe viteze "ar introduce vreo linie de divizare, un nou tip de Cortină de Fier între Est şi Vest". "Nu aceasta este intenţia. Aşa-numita Eropă cu mai multe viteze înseamnă că cei care vor mai mult pot face mai mult", a explicat şeful Comisiei Europene.

 Polonia s-a opus vehement unei Europe cu mai multe viteze, dar fostul premier polonez Donald Tusk - reales în funcţia de preşedinte a Consiliului European în pofida obiecţiilor Varşoviei - a adoptat un ton conciliant: "Unii se aşteaptă la schimbări sistemice care să slăbească legăturile la nivelul UE. Alţii privesc în direcţia opusă, spre aprofundarea integrării. Eu aş îndemna pe toată lumea să facă eforturi pentru unitate politică".

Surse diplomatice au avertizat recent că planul lui Jean-Claude Juncker de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi "alternative" de cooperare, fiind un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice.

"O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru", a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens.

"Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritaţi de ţări estice ... Este o tendinţă spre separare", a adăugat el. Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalităţile diferite propuse de Germania şi Franţa, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancţionare a ţărilor post-comuniste. Ungaria şi Polonia, în special, au stârnit nemulţumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice şi prin opoziţia faţă de redistribuirea refugiaţilor. Recent, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a acuzat ţările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Planul constă în prezentarea a cinci scenarii de lucru care "nu sunt exhaustive şi nici nu se exclud unul pe altul", anunţă Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu, indică sursa citată.

Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii - Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul trasat de Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker şi al Declaraţiei de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice - Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.

Scenariul 3: Cei care vor mai mult contribuie mai mult - UE27 continuă ca în prezent, dar, în plus, le permite statelor membre să aibă acţiuni suplimentare în anumite zone de cooperare, precum apărarea, securitatea internă şi dezvoltarea socială. În funcţie de intenţie, una ori mai multe alianţe se pot configura în zone diferite zone politice.

Scenariul 4: Mai puţin, dar mai eficient - UE27 se concentrează pe rezultate mai bune şi mai rapide în domenii politice specifice, reducând eforturile unde există percepţia că activităţile nu au valoarea scontată. Atenţia şi resursele limitate se concentrează pe anumite zone politice.

Scenariul 5: Mult mai mult împreună - Statele membre decid să aloce structurilor comune mai multe atribuţii, resurse şi putere decizională. Deciziile se iau mai rapid la nivel european şi sunt implementate mai rapid.

Comentarii

Ultima ora

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design