El a spus joi seara la TVR1 că la venirea sa la Ministerul Justiţiei a constatat că de 10 ani nu s-a făcut un control de fond la DNA, nu s-a făcut un control de fond la Ministerul Public.
„Astfel, îmi îndeplinesc obligaţia din Legea 304 (privind organizarea judiciară – n.r.) , care spune că în februarie în fiecare an trebuie să primesc un raport de la Ministerul Public, să mă duc în plenul Parlamentului să-l prezint parlamentarilor şi românilor” a precizat Toader, adăugând că este vorba despre cele trei componente ale Ministerului Public – DNA, DIICOT şi structurile din teritoriu – fiind vorba despre activităţile desfăşurate de către cei 2.650 de procurori din România.
El a invocat articolul 79 şi din Legea privind organizarea judiciară, care prevede: „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Ministrul a evitat să răspundă întrebărilor referitoare la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi la menţinerea ei în funcţie. Întrebat despre DNA ca instituție, el a spus că este o structură specializată a Ministerului Public. Cu privire la eficienţa instituţiei, Tudorel Toader a răspuns: „În parte da, în parte nu”.
Solicitat să precizeze care sunt părţile negative, Toader a explicat: „Unde vedeţi achitări, unde vedeţi că se începe urmărirea penală faţă de unul şi după aia un an, doi ani, șapte nu se face nimic, în partea în care vedeţi condamnări şi suntem obligaţi de la CEDO şi plătim de aici”.
„Părţile bune nu le justifică pe cele rele”, a conchis ministrul.
Comisia de la Veneția i-a transmis ÎCCJ să-și vadă de treabă
Tudorel Toader a anunţat mai spus că după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a sesizat Comisia de la Veneţia pe modificările aduse legilor Justiţiei, forul european a răspuns că instanţa supremă nu este abilitată să solicite un asemenea aviz.
„Recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când a formulat sesizarea la Curtea Constituţională, s-a adresat Comisiei de la Veneţia să-i dea un aviz. Nu ştiu dacă aţi văzut răspunsul. E simplu, trei paragrafe, dar sec, corect şi care denotă altceva. Spune «Vedeţi-vă fiecare de competenţele voastre». Asta citind în subtext. Ce spune Comisia către Înalta Curte? Nu aveţi abilitatea legală, competenţa, nu sunteţi subiect care să întrebe Comisia de la Veneţia”, a declarat Tudorel Toader, la TVR1.
Ministrul Justiţiei a mai precizat că Guvernul era îndreptăţit să solicite un asemenea aviz, dacă era cazul. „Nu ministrul cere Comisiei, ci Guvernul, dacă proiectul de lege mergea pe circuitul celălalt. Dacă Guvernul nu a avut pe masă să analizeze proiectul de lege, nu a avut un moment în care să se adreseze că el nu avea pe rol, nu avea pe masă proiectul de lege”, a completat Toader
