Propunerea legislativă a deputatului minorităţilor sârbe, Adnagi Slavoliub, prin care judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) vor beneficia de imunitate sporită, a fost adoptată de Senat, cu 81 voturi „pentru”, 19 voturi “împotrivă” şi patru abţineri. Astfel, judecătorii CCR nu mai pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor CCR. Din CCR fac parte nouă judecători iar pentru urmărirea penală a unui coleg vor fi necesare șase voturi. Senatul este for decizional iar legea poate fi contestată la CCR în termen de cinci zile, după care va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Practic, instituția condusă de Valer Dorneanu primește dreptul de a hotărî dacă membrii săi ajung sau nu în fața justiției. Legea în vigoare (47/1992)prevede restricții doar când este vorba de arestarea sau trimiterea în judecată a magistraților CCR. În prezent, este necesară aprobarea Biroului Permanent al Senatului, Camerei Deputaților sau al Președintelui României (după caz).
Este o reglementare avantajoasă chiar comparativ cu cea care îi vizează pe politicienii, a căror imunitate poate fi ridicată cu jumătate plus unu din voturi, nu cu două treimi.
Mandate de 14 ani de zile
Chiar dacă este condamnat în primă instanță, un judecător CCR ar urma să-și continue activitatea și să rămână în funcție, dacă decizia de suspendare a sa nu este luată tot prin votul a două treimi dintre colegii săi. În prezent, dacă un judecător CCR este trimis în judecată este suspendat de drept din funcție.
Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător, cu o durată mai mică de cinci ani, va putea fi numit, la reînnoirea CCR, pentru un mandat complet de nouă ani, adică 14 ani de zile în total. În prezent, se califică pentru un nou mandat doar cei care au ocupat un mandat incomplet mai scurt de trei ani. În februarie 2015, Simona Maya Teodoroiu, propusă de PSD, a fost aleasă judecător la CCR, pentru patru ani de zile, ocupând locul lui Toni Greblă, al cărui mandat ar fi expirat în 2019. Pe noua lege, Teodoriu poate rămâne la CCR până în 2028, dacă mandatul său va fi reconfirmat.
Vor beneficia de pensii speciale
De asemenea, după expirarea mandatului un judecător al CCR poate deveni avocat sau notar fără a mai da examen. Judecătorii CCR beneficiază de o pensie specială egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile aferente ale judecătorilor CCR.
La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii CCR beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă de șase luni de activitate. Magistrații CCR au dreptul la pașaport diplomatic.
“Am considerat că trebuie ca și judecătorii CCR să-și desfășoare activitatea în aceleași condiții de protecție măcar ca și parlamentarii.”
Adnagi Slavoliub
Inițiator proiect de lege
Scandalul Toni Greblă
Fostul judecător al CCR Toni Greblă a fost reţinut, în martie 2015 , de DNA, în dosarul în care este acuzat că ar fi sprijinit exporturi ilegale în Rusia şi că l-ar fi ajutat pe finul său Ion Bîrcină să obţină mai multe contracte pentru firma acestuia, primind în schimb o maşină de 56.000 de euro şi rochii pentru soţie. Toni Greblă a fost reţinut pentru faptele de corupţie de care este acuzat, dar şi pentru că, potrivit procurorilor DNA, ar fi încercat să vândă, prin intermediari, 50 de capre care nu erau ale lui.
În 2 februarie, procurorii DNA au cerut aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, în dosarul în care a fost acuzat iniţial de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite. Pe 6 februarie el și-a dat demisia din CCR.
Cine beneficiază de imunitate
*Președintele României se bucură de imunitate, potrivit Constituției.
* Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie.
* Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.
