Informația a fost confirmată de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu. ”A fost o decizie luată de toți miniștrii. Eu nu am avut probleme cu SPP. Dar a fost o decizie colectivă, nu puteam eu să ies înainte să spun că vreau în continuare protecția SPP”, a declarat Meleșcanu pentru ”România liberă”. În prima zi de activitate a noilor miniștri, paza a fost asigurată de Jandarmeria Română.
Decizia a fost luată după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, l-a acuzat în mod repetat pe şeful SPP, Lucian Pahonţu, că se implică în politică, la un moment dat spunând despre el că este un ”personaj veninos”.
Potrivit unor surse guvernamentale, Liviu Dragnea ar prefera ca protecția miniștrilor să fie realizată de DGPI, direcție din subordinea Ministerului de Interne. Fosta unitate ”Acvila” a fost înfiinţată în 2003, desfiinţată în 2009 şi reorganizată de Gabriel Oprea în 2015, când a fost trecută în subordinea DIPI, actualul DGPI. Pe vremea când era ministru de Interne, Oprea a renunțat la protecția SPP, preferând protecția DIPI. Spre deosebire de SPP, al cărui șef este numit de președintele României, DGPI este subordonată ministrului de Interne Carmen Dan, o fidelă a lui Dragnea.
În orice caz, paza demnitarilor de către Jandarmerie, cum s-a întâmplat ieri, nu are acoperire legală. Potrivit legii de funcționare (191/1998), SPP este „specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora”.
Ce prevede legislația în vigoare
În schimb, Jandarmeria are atribuții de pază a clădirilor (reglementate de Legea 333/2003), și nu de protecție a persoanelor. ”Paza obiectivelor de importanță deosebită pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, cultură și artă, a unor instituții din domeniul financiar-bancar”, menționează, printre altele, legea.
Aceste atribuții sunt delimitate tocmai pentru că angajații SPP au o pregătire specifică, de la prevenirea incidentelor grave la adresa demnitarilor, protejarea informațiilor secrete, ori măsuri contra îmbolnăvirilor toxico-chimice. Lista demnitarilor care sunt protejați de SPP este stabilită de CSAT. Printre aceștia se numără președintele României, președinții celor două Camere, prim-ministrul sau membrii CSAT.
Toate aceste reglementări legislative sunt explicate de un fost membru CSAT, care nu a dorit să fie citat, prin aceea că SPP are misiuni specifice și în ceea ce privește sediul Guvernului, care nu sunt anulate prin simplul fapt că membrii Cabinetului renunță la protecția individuală. ”Nu îmi dau seama dacă decizia îi privește și SPP-iștii care se ocupă de clădirea Guvernului. Poate vor să îi dea afară”, a comentat sursa citată.
În plus, Viorica Dăncilă este și vicepreședinte al CSAT, având acces la informații secrete, ceea ce poate provoca vulnerabilități în domeniul protecției informative.
Acuzații de racolări și spionaj
Liviu Dragnea a susţinut că un prieten al vicepremierului Paul Stănescu a fost trimis de şeful SPP, Lucian Pahonţu, pentru a-i face o ofertă. ”A spus că undeva prin martie eu o să fiu executat, iar dumnealui să stea deoparte pentru că o să fie protejat şi chiar o să ajungă preşedintele partidului”, a relatat Dragnea, luni seară, la Antena 3. Informația ar fi ajuns la Liviu Dragnea după ce Stănescu a refuzat oferta și le-a povestit întâmplarea colegilor din conducerea PSD.
Liderul PSD a arătat că, în situaţia în care acelaşi tip de discuţie l-a avut Pahonţu şi cu Mihai Tudose sau cu Sorin Grindeanu, foştii premieri PSD, „putem începe să avem explicaţii” pentru relaţia tensionată a acestora cu partidul. „Mai mulţi colegi mi-au spus că şeful SPP-ului a fost implicat mai mult decât era cazul. Poate că i s-a spus şi lui Grindeanu, lui Tudose, nu ştiu (că o să fie promovați șefi ai PSD – n.r.)”, a declarat liderul PSD.
Sorin Grindeanu, ajuns între timp șef al ANCOM cu sprijinul PSD, s-a arătat zgârcit în explicații. ”Haide să nu intrăm în discuții de acest tip. E o dezbatere în care nu doresc să intru”, a răspuns Grindeanu, întrebat de ”România liberă” dacă a fost ofertat în vreun fel de Pahonțu. Grindeanu a precizat că el personal, ca premier, nu a renunțat la protecția SPP, deși în ianuarie 2017 anunțase un demers în acest sens.
Oricum, bănuielile șefului PSD sunt întărite și de secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, chiar dacă acesta nu a prezentat nicio dovadă. „În momentul în care acest SPP, în loc să asigure siguranţa demnitarilor, se ocupă de monitorizarea şi spionarea demnitarilor şi trimite informaţii unui singur om care face analiză pe ele, atunci nu e în regulă”, a acuzat Ştefănescu.
Pahonțu, vinovat de serviciu
În noiembrie anul trecut, preşedintele PSD l-a acuzat pe şeful SPP că încearcă să facă racolări în PSD, numindu-l pe acesta „poştaşul de serviciu” de la Cotroceni. Pe lângă coruperea unor lideri PSD, șeful SPP s-ar fi făcut vinovat și de punerea în pericol a Parteneriatului Strategic cu SUA. Liviu Dragnea a explicat, pe 21 noiembrie, amânarea adoptării proiectului de lege privind achiziția sistemului de rachete Patriot prin faptul că membrii Comisiei de Apărare a Senatului au fost invitați, în ziua ședinței, la un poligon de tir al SPP. A fost și atunci o conspirație? ”În general, nu prea cred în coincidențe, tocmai în ziua aia, la ora aia”, a comentat liderul PSD.
De asemenea, luna aceasta, după ședința CEx în urma căreia s-a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Mihai Tudose, liderul social-democrat a dat vina pe un „personaj veninos” care ar fi tensionat relația premierului cu partidul. Codrin Ștefănescu a explicat că liderul partidului s-a referit la șeful SPP.
Evoluția relației Dragnea-SPP
La intrarea în Guvernul Ponta 1 (2012), Liviu Dragnea a beneficiat de protecție SPP, în calitate ministru al Dezvoltării Regionale. El a primit din partea SPP un aghiotant, pe Adrian Mlădinoiu, fost ofiţer în cadrul Unităţii speciale ACVILA – Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie. În calitate de aghiotant, Mlădinoiu îi asigura protecția lui Dragnea, îi căra mapa și îi dădea indicații șoferului unde să-l ducă. Mlădinoiu stătea pe scaunul din dreapta al mașinii, lângă șofer. În 2015, Dragnea a demisionat din Executiv, dar Mlădinoiu a rămas lângă el încă un an de zile, pe baza convingerii liderului PSD că aghiotantul său nu ar fi dat informații SPP. Ulterior, el a demisionat din SPP, devenind consilierul lui Dragnea. În prezent, Mlădinoiu este secretar de stat la SGG și membru în CA al CNAIR.
În octombrie 2015, Guvernul Ponta a emis o ordonanță de urgență prin care și șefii de partide puteau beneficia de protecția SPP. Liviu Dragnea, care tocmai devenise președintele PSD, a refuzat oferta. Dragnea a refuzat protecția SPP și în 2016, când a devenit președinte al Camerei Deputaților.
