Mai multe mandate de președinți de consilii județene, primari sau parlamentari au fost vacantate în ultimele șase luni de zile, dar Executivul condus de Victor Ponta nu se grăbește să îi cheme pe alegători la urne. Decizia este întârziată pe fondul scăderii PSD în sondajele de opinie, după înfrângerea lui Victor Ponta în alegerile prezidențiale.
PNL a cerut, ieri, Guvernului să emită o ordonanță de urgență prin care să convoace alegerile locale parțiale la nivelul consiliilor județene și primăriilor din Cluj, Brăila, Vâlcea, Neamț și Dâmbovița. Liberalii dau drept exemplu cazul șefiei Consiliului Județean Cluj, “unde termenul legal de 90 de zile pentru stabilirea datei alegerilor parțiale a fost depășit”.
Astfel, CJ Cluj nu mai are președinte ales din mai, când președintele Horea Uioreanu a fost arestat preventiv pentru fapte de corupție. Funcția sa a fost vacantată pe 6 octombrie, iar până pe 6 ianuarie trebuiau organizate alegeri.
Potrivit legii administrației locale, în cazul vacantării postului, data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, în maximum 90 de zile de la vacantarea postului. Cele 90 de zile au trecut, dar Executivul nu a luat nici o decizie. În două județe, șefii consiliilor județene au încetat din viață. Este vorba de Culiță Tărâță, fostul șef al CJ Neamț și Ion Câlea, fostul șef al CJ Vâlcea. Pe de altă parte, Gheorge Bunea Stancu, președintele CJ Brăila, a fost revocat din funcția de prefect după ce a pierdut procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI).
Situația din Parlament
Au rămas vacante și o serie de posturi de primari. Alegeri ar trebui organizate pentru Primăria Sibiu, după ce Klaus Iohannis a fost ales președinte al României. Primarul din Târgoviște, Gabriel Boriga, a fost, de asemenea, revocat din funcție după ce a fost condamnat pentru fapte de corupție. De asemenea, a fost revocat din funcție, primarul din Sighișoara, Ioan Dăneșan.
Dincolo de aceste exemple vizibile, există numeroase cazuri de primari de comune care au primit pedepse pentru corupție și cu toate acestea nu au fost înlăturați de pe funcții, întrucât prefecții întârzie deciziile de suspendare.
Situația se extinde și la nivelul Legislativului, unde nu au fost organizate alegeri parțiale, în ultimele șase luni de zile. Astfel, Dan Nica și-a dat demisia din Camera Deputaților în iunie 2014, după ce a fost ales europarlamentar. Din același motiv a demisionat și senatorul Damian Drăghici. În aceeași lună a demisionat și Alin Petrache, ales în fruntea COSR. Au mai plecat din legislativul de la București Viorel Hrebenciuc, arestat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, sau George Scutaru, devenit consilier prezidențial.
Calculele Guvernului
Problema este că legislația în vigoare nu prevede nici o sancțiune în cazul în care nu este respectat termenul de 90 de zile pentru convocarea parțialelor. Absența unor sancțiuni a fost exploatată la maximum de Guvernul Ponta, care a organizat alegeri parțiale doar atunci când a avut interesul. A fost și cazul colegiului lui Dan Voiculescu, rămas vacant în ianuarie 2013, pentru care au fost organizate alegeri de-abia în mai 2014, odată cu euroalegerile. De altfel, atunci au fost organizate parțiale pentru mai multe posturi din Parlament și administrația locală, PSD încercând, în acest fel, să își mobilizeze activul de partid.
La ora actuală, este evident că Ponta nu are nici un interes să convoace alegeri parțiale. Sondajele de opinie arată că PSD este în scădere după înfrângerea lui Victor Ponta în alegerile prezidențiale. Astfel, potrivit unui sondaj INSCOP, PNL ar avea 41,7% iar PSD 38,8%, o inversare a situației, comparativ cu perioada de dinainte de prezidențiale. Un alt sondaj CSOP relevă o diferență și mai consistentă – PNL ar avea 47% iar PSD 34%. Experiența ultimelor runde de alegeri arată că, timp de câteva luni după scrutin, învingătorii beneficiază de o perioadă de creștere și, cel mai probabil, Victor Ponta așteaptă expirarea acestei perioade. Cu alte cuvinte, în măsura în care sondajele de opinie vor fi defavorabile PSD, este posibil ca alegătorii din aceste zone să rămână nereprezentați.
