Tinichigiii Dreptului: Președinții comisiilor juridice din Parlament, Șerban Nicolae și Eugen Nicolicea, sunt extrem de discreți cu studiile lor. Cei doi se află în prima linie în chestiunea grațierii corupților | ANALIZĂ

de Petre Badica , 10 mai 2017 - stire actualizata la ora 08:21, 10 mai 2017

Președinții comisiilor juridice din Parlament sunt extrem de discreți cu studiile lor. Eugen Nicolicea nu are experiență în domeniu. Șerban Nicolae a terminat o facultate de drept, trecută la secret, și a obținut prima slujbă onorabilă abia după vârsta de 30 de ani. Din biografia de senator a scos perioada în care a fost muncitor.

Șerban Nicolae a fost promovat de Ion Iliescu, cel care l-a luat peste tot, prezentându-l deopotrivă lui Putin, dar și Papei Ioan Paul al II-lea. Este neclar cum a ajuns Nicolae în intimitatea fostului preşedinte. Presa menționează adesea că a fost șoferul sau, cum se apără el, avocatul lui Cătălin Voicu, primul parlamentar condamnat pentru fapte de corupție. Voicu a fost, la rândul său, un apropiat al lui Ion Iliescu. 

Biografie la secret

Șerban Nicolae a intrat în atenția publicului prin puterile sale magice, reușind, în urmă cu o săptămână, spre exemplu, să adune în câteva ore 2.000 de persoane în fața Guvernului. Oamenii nu au venit însă pentru a-l -susţine, ci pentru o iniția-tivă legis-lativă marca Șerban Nicolae care grația faptele de -corupție. 

Premierul Grindeanu, dar și președintele PSD, Liviu Dragnea, l-au criticat pentru inițiativă, fără să îi ceară demisia. Este Nicolae vreo somitate în domeniul dreptului care nu poate fi clintită din funcția de președinte al Comisiei juridice a Senatului? 

În CV-ul de pe pagina acestei Camere, Șerban Nicolae se mărginește să afirme că, în 1997, a luat licența în științe juridice, fără a menționa universitatea. Nicolae avea, la absolvire, vârsta de 29 de ani. Logic, senatorul a devenit student mult după terminarea liceului (aproximăm cam la șapte ani distanță). La fel de confuză este și prima parte a vieții sale profesionale. În CV-ul de la Senat, Nicolae menționează prima sa slujbă la 33 de ani, când susține că a devenit direct consilier de stat la Administrația Prezidențială. 

 

Șerban Nicolae a fost promovat de Ion Iliescu, cel care l-a luat peste tot, prezentându-l deopotrivă lui Putin, dar și Papei Ioan Paul al II-lea. Este neclar cum a ajuns Nicolae în intimitatea fostului preşedinte. Presa menționează adesea că a fost șoferul sau, cum se apără el, avocatul lui Cătălin Voicu, primul parlamentar condamnat pentru fapte de corupție. Voicu a fost, la rândul său, un apropiat al lui Ion Iliescu. 

 

Premierul Grindeanu, dar și președintele PSD, Liviu Dragnea, l-au criticat pentru inițiativă, fără să îi ceară demisia. Este Nicolae vreo somitate în domeniul dreptului care nu poate fi clintită din funcția de președinte al Comisiei juridice a Senatului? 

În CV-ul de pe pagina acestei Camere, Șerban Nicolae se mărginește să afirme că, în 1997, a luat licența în științe juridice, fără a menționa universitatea. Nicolae avea, la absolvire, vârsta de 29 de ani. Logic, senatorul a devenit student mult după terminarea liceului (aproximăm cam la șapte ani distanță). La fel de confuză este și prima parte a vieții sale profesionale. În CV-ul de la Senat, Nicolae menționează prima sa slujbă la 33 de ani, când susține că a devenit direct consilier de stat la Administrația Prezidențială. 

De ce nu are Bucureștiul munți

Pentru a umple golurile din CV-ul său oficial, am apelat la biografia romanțată, povestită chiar de actualul șef al Comisiei juridice pe site-ul personal. Povestea este însoțită de numeroase poze care îl înfățișează pe Șerban Nicolae la terminarea clasei I, la o petrecere în studenție, în liceu și după armată, la biroul de la Cotroceni în mandatul Iliescu. Într-o imagine de la începutul anului 2000, îl regăsim alături de Adrian Năstase și de fostul premier Gabriel Oprea, dar și într-un instantaneu sărutând mâna Papei Ioan Paul al II-lea sau zâmbind la apariția lui Vladimir Putin. Mai aflăm că Şerban Nicolae a fost cununat de cuplul Năstase-Iliescu. Site-ul unde Nicolae și-a spus povestea vieții a fost făcut pentru alegerile parlamentare din 2012.

Muncitor la prototipuri

„Sunt născut în București, acum aproape 45 de ani, mai exact în 5 aprilie 1968… Tot ce a însemnat vacanță în copilăria și adolescența mea a fost legat de acest orășel de munte (Azuga – n.n.), care pe atunci era departe de interesul pe care îl produce astăzi pentru turiști. Doar băutorii de bere știau cu adevărat despre ce e vorba“, își începe Şerban Nicolae scurta biografie. Actualul preşedinte al Comisiei juridice din Senat a locuit cu fratele și părinții, într-un apartament de două camere, pe strada Vatra Luminoasă, ceea ce arată că avea o origine sănătoasă, muncitorească. Spune, dezvăluindu-și latura sensibilă, că „a trecut ceva timp până să-mi explic de ce un oraș așa de mare ca Bucureștiul nu și-a făcut și niște munți ai lui, așa cum aveau Azuga, Bușteni și Sinaia“.

A absolvit Liceul Emil Racoviță, avându-l drept model pe profesorul de istorie și făcând înot… „Adolescența mi-a mărit spațiul de acțiune“, afirmă Nicolae, înainte să facă dezvăluirea pe care astăzi nu o mai menționează în CV-ul oficial de senator: „După terminarea liceului, în 1986, m-am angajat la Mecanică Fină și apoi am plecat în armată. După armată, am lucrat în secția de aparate de măsură și control, într-o echipă ce realiza prototipuri. Revoluția m-a prins ca muncitor la această fabrică“.

Din avocat, direct consilierul lui Iliescu

Să oprim puțin filmul: la 21 de ani, Revoluția l-a prins pe Șerban Nicolae muncitor. „Chiar de ziua mea, în 1992 am primit înștiințarea de trimitere în șomaj“, spune senatorul născut în 1968. Așa aflăm că la 24 de ani era tot muncitor. De aici lucrurile devin foarte vagi: „Eram deja student la drept, așa că nu am fost foarte afectat“. Nicolae nu menționează ce facultate a urmat, dar comparând cu informațiile din CV-ul său oficial de pe senat.ro, reiese că a terminat-o în cinci ani. 

Presa a scris că Nicolae a terminat Facultatea de Drept a Universității Româno-Americane. În singura clasificare a domeniilor de studiu din România, apărută în 2011, Facultatea de Drept a Universității Româno-Americane este inclusă în categoria D (a patra din cinci). Spre comparație, în anii ’90, la Facultatea de Drept din București – cea mai bună în domeniu – concurența era de 20 pe un loc.

Tot în biografia sa romanțată spune că, în 1993, „am dat concurs și m-am angajat referent la Ministerul Tineretului și Sportului, la Departamentul pentru tineret“. Regăsim aceeași meteahnă a multor politicieni: facultatea făcută în paralel cu o slujbă full-time la stat. Apoi, „în 1997 am plecat direct în avocatură“. 

Niciuna dintre aceste slujbe – muncitor (aproximativ patru ani), referent (probabil tot patru ani) și avocat – nu e menționată în CV-ul oficial de azi al lui Nicolae de la Senat. Biografia sa postată pe site-ul senat.ro menționează ca prim loc de muncă: „2001-2004, Administraţia Prezidenţială, Consilier de Stat“. În biografia romanțată de pe site-ul propriu nu explică pe ce criterii și nici ce l-a recomandat să devină consilier al președintelui de atunci al României. Spune sec: „În anul 2001, președintele României, domnul Ion Iliescu, mi-a oferit o șansă nesperată – postul de consilier de stat pentru probleme juridice. Acest post de demnitar mi-a permis să devin cunoscut în mediile de decizie la cel mai înalt nivel, atât din punct de vedere politic, cât și profesional“. 

Poate, într-adevăr, Nicolae are puteri magice. Dintre zecile de mii de avocați din România, fără alte studii aprofundate și cu o experiență de numai patru ani, a fost ales consilier prezidențial.

Șerban Nicolae nu a răspuns apelurilor noastre de a clarifica aspectele de mai sus.   

Eugen Nicolicea, traseistul comisiilor parlamentare

Din CV-ul lui Eugen Nicolicea, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, reiese că este un inginer pursânge. Logic, ar fi putut pretinde conducerea Comisiei de industrii și servicii sau chiar de tehnologia informației, mai degrabă decât pe cea juridică. Singurele studii în domeniul juridic sunt menționate evaziv: „calificarea – jurist, Facultatea de Drept“. Fără menționarea anului de finalizare a studiilor sau instituția urmată. Lipsa acestor mențiuni se regăsește în toate cele șapte CV-uri (echivalente a tot atâtea mandate de parlamentar) pe care Nicolicea le-a postat pe site-ul Camerei Deputaților. 

Cariera profesională a lui Nicolicea are la bază diploma de inginer obținută la Facultatea de Electronică (de asemenea, nu se precizează anul și universitatea la care a absolvit), secția Calculatoare. A fost proiectant la Șantierul Naval Drobeta Turnu Severin, șef laborator IIRUC București (1983-1990). Se reîntoarce în provincie, unde ocupă funcția de viceprimar al localității Drobeta Turnu Severin (1990-1991). Din 1992 este neîntrerupt parlamentar, obținând nu mai puțin de șapte mandate consecutive.

Eugen Nicolicea nu a avut o pasiune pentru Comisia juridică. El a fost membru în Comisia pentru drepturile omului (1992-1996), Comisia pentru cultură (ciudată alegere pentru un inginer, timp de opt ani, 1996-2004). Abia în mai 2006 (după 14 ani în Parlament) devine membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Dar dragostea deputatului pentru Comisia juridică este una cu năbădăi și durează numai patru ani. În 2010, se mută la Comisia pentru regulamente. Începe mandatul 2012 pe listele UNPR și, din nou, în Comisia juridică. Când Gabriel Oprea este îndepărtat din Guvern și pus sub acuzare, Nicolicea părăsește barca politică a UNPR, care s-a și scufundat între timp, și revine la prima dragoste, PSD, pentru a nu rămâne, desigur, fără colegiu. Schimbarea partidului îl transferă ca șef la Comisia pentru tehnologia informațiilor.  

Responsabil cu lucrurile murdare

În 2016, Nicolicea este ales președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, unde a activat doar șase ani din cei 25 de parlamentar. 
Ca și Șerban Nicolae, nici Eugen Nicolicea nu a participat la seminarii, schimburi de experiență, grupuri de lucru, nu a publicat articole sau cărți în domeniul juridic. Nu au fost invitați la conferințe internaționale pe teme juridice, nici nu au avut colaborări externe. Li se potrivește perfect sloganul PSD: Mândri că suntem români. 

Eugen Nicolicea, cu studii de drept la secret, fără experiență juridică în afara Parlamentului, este președintele Comisiei juridice. O posibilă explicație a acestei anomalii a fost oferită de fostul premier Victor Ponta: „Eugen Nicolicea, cel care, inginer fiind, nu are remușcări juridice. Ca să fiu sincer, și când era în PSD (declarația era din 2011, când Nicolicea era în UNPR – n.red.) tot lui i se dădeau toate dirty 
job-urile“. 

Printre lucrurile murdare menționăm reinterpretarea definiției conflictului de interese. Nicolicea a susținut că: „Dacă îți angajezi o rudă proastă în dauna unui tânăr care este competent, este un prejudiciu pentru că ulterior activitatea instituției merge mai rău. Dacă alegi o rudă genială, care a luat premiul Nobel, în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese“. 

O rudă a lui Nicolicea, soția, a fost angajată la Transgaz ca șef serviciu. O altă mizerie este amendamentul la Legea avocatului ce ar fi dat dreptul deputaților și senatorilor cu studii juridice să poată deveni avocați fără a susține examen. Dacă propunerea ar fi fost aprobată, parlamentarii ar fi fentat un examen foarte dificil care trebuie trecut pentru intrarea în Barou.

EDUCAȚIE. Cavaler credincios, fără studii juridice aprofundate

Șerban Nicolae nu menționează să fi participat, în cele două decenii de la absolvirea Facultății de Drept, la vreo specializare, un seminar ori congres pe teme juridice. Are doar decorația de Cavaler credincios. El nu menționează participarea la vreun eveniment internațional și nu a scris articole sau cărți pe teme juridice. Asta  deși susține că ar cunoaște trei limbi străine. După plecarea de la Cotroceni, a fost un an ministru pentru Relația cu Parlamentul. Nicolae spune, într-o explicație foto de pe pagina personală, că doar el nu a citit jurământul. A fost două mandate senator al României. Între 2005 și 2009 a deținut cabinetul de avocatură care îi poartă numele, iar între 2010 și 2012 a condus cabinetul individual de avocatură „Șerban Nicolae și Asociații“.

CONTRAPERFORMANȚĂ. Autostrăzile promise nu s-au realizat niciodată

În 2012, Șerban Nicolae a fost candidatul USL Mehedinți la Colegiul 1 – Senat. El anunța, pe același site personal, că „Autostrada Dunării este proiectul meu pentru Mehedinți. Încă de acum o lună (noiembrie 2012 – n.red.), am lansat spre dezbatere publică ideea a ceea ce eu am numit Autostrada Dunării, care să pună Drobeta Turnu Severin pe traseul unei autostrăzi care să lege Timișoara de Craiova. Sunt convins că există soluții care să îmbine necesitatea resurselor financiare cu restricțiile privind zonele protejate“. Proiectul nu s-a realizat.

CRITERII. Cum se aleg președinții comisiilor

Comisiile din Senat și Camera Deputaților au atribuții în domenii clar delimitate. Dar nu există nici un criteriu – educațional sau profesional – pe baza căruia să se facă alegerea președinților și a membrilor acestora.Regulamentul stipulează că alcătuirea comisiilor se face cu respectarea configurației politice, iar președinții acestora sunt aleși la propunerea liderilor grupurilor. Alegerea pe criterii strict politice face ca mulți dintre șefii comisiilor din Camera Deputaților și Senat să nu aibă pregătirea corespunzătoare pentru domeniul pe care îl gestionează.

 

Citește ziarul integral în format .PDF aici!

Comentarii

  • Victor

    16 august 2017 12:35

    Foarte interesanta ANALIZA. Uite cu cine avem de-a face in tara asta. E absolut incredibil! Nimeni nu mai masoara putina demnitate si cultura in sistemele de conducere a tarii. Bravo!httpwww.ronexprim.com

    raspunde comentariului
  • Stefan

    23 iulie 2017 6:39

    Daca asmenea juristi din Parlamentul Romaniei emit legile care guverneaza tara nu este de mirare haosul din justitie.Ca ei sint multi altii care au absolvit facultati de drept fara admitere sau numai concurs de dosare.Multe dintre aceste facultati nu mai simt acreditate dar raul sa produsCa ei si altii cu origini"sanatoase"ne otravesc viata in fiecare ziVinovati sint numai cei care ii voteaza mereuUraaaaa...mandrii ca sunt-em romani si nu ne vindem tara dar o fura ei!

    raspunde comentariului
  • Stefan

    23 iulie 2017 6:39

    Daca asmenea juristi din Parlamentul Romaniei emit legile care guverneaza tara nu este de mirare haosul din justitie.Ca ei sint multi altii care au absolvit facultati de drept fara admitere sau numai concurs de dosare.Multe dintre aceste facultati nu mai simt acreditate dar raul sa produsCa ei si altii cu origini"sanatoase"ne otravesc viata in fiecare ziVinovati sint numai cei care ii voteaza mereuUraaaaa...mandrii ca sunt-em romani si nu ne vindem tara dar o fura ei!

    raspunde comentariului

Ultima ora

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design