Cu o opoziție „impotentă“, după cum a caracterizat-o el însuși, și cu puținii adversari din partid reduși la tăcere, Victor Ponta pare să fie mai liniștit ca niciodată în fruntea PSD și a Guvernului. Nu doar că nici un social-democrat nu îi mai cere explicații și demisia pentru pierderea prezidențialelor, dar, la Consiliul Național, premierul și-a impus, lejer, întreaga agendă.
În noiembrie 2014, imediat după pierderea turului doi al alegerilor prezidențiale, nu puține erau vocile social-democrate care cereau ca Victor Ponta și Liviu Dragnea să plătească pentru eșec. Acum, la circa patru luni de la acel moment, scaunele celor doi sunt mai sigure ca niciodată, mai ales că PNL a amânat, din nou, pentru luna mai, o eventuală moțiune de cenzură. Prin urmare, Ponta și Dragnea pot poza în marii reformatori ai PSD și pot promite că vor scăpa partidul de etichetele de „comunist“, „corupt“ și „baron“, astfel încât să obțină succes după succes în alegeri.
Cum au reușit cei doi această răsturnare de situație? Printr-un melanj de strategii și artificii, unele la limita Statutului PSD, dar și cu un pic de „ajutor“ din partea DNA, ale cărei anchete nu doar că țin ocupați mulți lideri locali ai PSD, dar îi oferă premierului muniția pentru a-și întări și mai mult poziția în partid.
Penalii incomozi, „curățați“ înaintea congresului
Deși orice modificare la Statutul PSD ar trebui aprobată, înainte de aplicare, de congresul partidului, Ponta și Dragnea au reușit să-și convingă colegii că trebuie făcută o excepție, chipurile pentru a răspunde așteptărilor opiniei publice. Prin urmare, până la toamnă, ar trebui să se desfășoare în PSD o amplă acțiune de îndepărtare a penalilor din structurile partidului. Regulile „jocului“, cinci la număr, au fost aprobate în Consiliul Național de zilele trecute. Totuși, o lecturare mai atentă a lor arată faptul că mulți lideri PSD cu probleme penale vor scăpa. Cel puțin pentru moment.
Prima regulă îi privește pe social-democrații împotriva cărora începe urmărirea penală, care își pierd, după caz, funcția de membru al Guvernului sau pe cea din conducerea Parlamentului. În această categorie, nu avem momentan nici un „candidat“ (Darius Vâlcov a demisionat deja din Executiv). A doua regulă: social-democrații arestați preventiv își pierd funcția politică din PSD. În această categorie se încadrează Silvian Ciupercă, președinte al CJ Ialomița și lider al PSD Ialomița, arestat preventiv, în luna februarie. Dacă ne gândim că acesta a fost considerat, mereu, un apropiat al lui Mircea Geoană, ne dăm seama însă că Victor Ponta nu va avea mari strângeri de inimă să-l lase fără funcția de lider local.
A treia regulă promite, aparent, să facă și mai multe „victime“, deoarece spune că social-democrații trimiși în judecată își pierd funcția în care au fost numiți cu sprijinul PSD și, totodată, sunt suspendați din funcțiile din partid. Cine ar intra aici? Liviu Dragnea (deține funcțiile de președinte executiv al PSD și de lider al PSD Teleorman, este trimis în judecată în dosarul privind referendumul din 2012), Mircea Cosma (vicepreședinte regiunea Sud, trimis în judecată alături de fiul său, deputatul Vlad Cosma) și Constantin Boșcodeală (lider PSD Buzău, trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu). Alte câteva nume ar putea apărea pe listă dacă ne uităm la regulile patru și cinci, care stabilesc pierderea funcțiilor din partid și suspendarea din calitatea de membru, respectiv, pierderea definitivă a calității de membru, în cazul condamnării în prima instanță, respectiv condamnării definitive.
Pentru „salvarea“ susținătorilor lui Ponta s-ar putea recurge însă la un artificiu de interpretare, susținându-se că faptele de care aceștia sunt acuzați nu ar fi fapte de corupție. Nu de alta, dar au apărut deja voci care spun că acuzațiile aduse lui Liviu Dragnea nu ar intra în sfera corupției, iar abuzul în serviciu ar fi infracțiune de serviciu, nu de corupție. În fine, alți vicepreședinți naționali și/sau lideri locali ai PSD vor scăpa de sancțiune pentru că sunt momentan în faza urmăririi penale. Cât despre Dan Șova, prietenul premierului, dacă Senatul nu va aproba cererea DNA de arestare preventivă, acesta va rămâne încă o vreme, fără probleme, vicepreședinte al PSD.
O mențiune specială merită și baronul de Constanța Radu Mazăre, ale cărui dosare nu vor mai fi numărate și analizate de colegi deoarece a anunțat că demisionează din funcțiile din partid.
Uite congresul, nu e congresul
Consiliul Național de la sfârșitul săptămânii trecute a mai decis ca un congres extraordinar al PSD să fie convocat prin noiembrie, data exactă și locul urmând să fie stabilite de Comitetul Executiv. Practic, este a treia amânare reușită de Ponta. Reamintim că, după prezidențiale, au fost voci care au cerut congres rapid, în decembrie 2014. Comitetul Executiv din 27 noiembrie a temporizat, stabilind ca un congres să fie convocat în primăvara lui 2015. Ulterior, în ianuarie 2015, Biroul Permanent al PSD a decis ca în martie 2015 să aibă loc Consiliul Național, cu promisiunea ca acest for să stabilească data congresului. Ei bine, decizia se întoarce acum, din nou, la Comitetul Executiv.
