Opoziția MAE față de inițiativa Minority SafePack, susținută de UDMR, este motivul oficial pentru care maghiarii discută, astăzi, dacă mai rămân la guvernare. În realitate, însă, nemulțumirile UDMR sunt mult mai numeroase și țin de promisiunile făcute de PSD, în mare parte neonorate.
Consiliul Permanent al UDMR trebuie să decidă dacă Uniunea rămâne sau nu în coaliția la putere, după ce negocierile de miercuri dintre Victor Ponta și Kelemen Hunor au eșuat, fiecare parte păstrându-și poziția cu privire la inițiativa cetățenească Minority SafePack. Dacă tabăra care dorește ieșirea de la guvernare va înclina astăzi balanța, mai este nevoie și de întrunirea Consiliului Reprezentanților Unionali pentru adoptarea unei decizii finale. Este de așteptat ca dezbaterile să fie destul de aprinse, în condițiile în care maghiarii au o listă de nemulțumiri mult mai lungă în relația cu social-democrații, iar poziționarea MAE împotriva inițiativei cetățenești susținute de UDMR și refuzul aceluiași minister la cererea Ungariei de a deschide două noi birouri consulare sunt doar cele mai recente motive de pe listă.
Posturi, mai mult pe hârtie
Când au negociat cu social-democrații intrarea la guvernare, maghiarilor li s-au promis – pe lângă cele două ministere și o serie de funcții de secretar de stat – și trei posturi de prefect și cinci de subprefect. Conform înțelegerii, UDMR urma să aibă prefecți în județele Mureș, Brașov și Harghita și subprefecți în Bihor, Sălaj, Satu Mare, Cluj și Timiș sau Hunedoara.
Deși numirile erau, practic, doar o formalitate (presupuneau hotărâri de guvern), ele nu s-au produs în totalitate nici până astăzi.
Din cele trei posturi de prefect, UDMR a primit efectiv doar unul, la Brașov, unde a fost numit, în martie, Romer Ambrus Sandor Mihaly. La Harghita, este în continuare prefect Jean-Adrian Andrei, fost consilier al ministrului Apărării Naționale, Mircea Dușa. La Mureș, situația este, în schimb, mai ciudată: județul nu are prefect de la sfârșitul lunii aprilie, iar atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de subprefectul Liviu Vasile Oprea. Cu două zile înainte de alegerile europarlamentare, premierul Victor Ponta promitea că va rezolva rapid problema, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În paralel, același Mircea Dușa a lansat semnale cum că funcția nu va reveni obligatoriu UDMR. „Au existat discuții, dar v-ați convins că şi la Covasna şi la Harghita au rămas prefecții români în funcție şi eu cred că va rămâne un prefect român şi la județul Mureş“, declara Dușa.
Cât privește funcțiile de subprefect promise, UDMR a primit trei din cinci, la Sălaj, Satu Mare și Timiș. La Cluj, de la începutul lunii iunie nu mai există subprefect, dar Guvernul Ponta nu s-a grăbit să propună pe cineva.
„Problema“ UMF Târgu Mureș
În Acordul politic semnat, în 3 martie, de liderii PSD și UDMR, scria că părțile se angajează să soluționeze „problema înființării liniei maghiare prin departamente separate“ la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. La mai bine de trei luni de la acel moment, situația nu s-a schimbat aproape deloc. Ultima rundă de discuții, desfășurată pe 24 aprilie în prezența ministrului Mihnea Costoiu, între conducerea UMF și cadrele didactice de etnie marghiară a eșuat. Ca urmare, prorectorul Szilagyi Tibor și doi prodecani, Frigy Attila și Sipos Emese, și-au depus demisiile. Imediat, conducerea Partidului Popular Maghiar din Transilvania, adversar al UDMR, a solicitat vicepremierului Kelemen Hunor să-și dea demisia dacă nu reușește să rezolve „problema“ până la sfârșitul anului universitar, astfel încât noul an universitar să înceapă cu departamentele în limba maghiară înființate.
Steagurile, „îngropate“ în Parlament
O altă cerere a UDMR, prinsă și ea în Acordul politic parafat de Victor Ponta, se referea la promovarea unei inițiative parlamentare care să permită autorităților locale să arboreze, pe instituțiile proprii, steagurile unităților administrative pe care le reprezintă. Cu alte cuvinte, proiectul de lege ar fi făcut posibil ca steagul secuiesc să fluture, în perfectă legalitate, alături de steagul României și cel al UE, pe instituțiile publice.
Social-democrații s-au ținut doar parțial de promisiune, depunând la Senat, pe 15 aprilie, proiectul de lege, sub semnătura a 42 de parlamentari PSD, printre care Victor Ponta și Liviu Dragnea. Odată depusă inițiativa, s-a trecut însă la temporizarea ei. Știm bine că, atunci când au dorit cu adevărat, social-democrații și aliații lor de la UNPR și PC, au putut trece în ritm alert prin Parlament diverse proiecte de legi. Ultima dovadă în acest sens, reducerea CAS, adoptată în timp record de cele două Camere. Nu același lucru se întâmplă cu proiectul privind steagurile: comisiile senatoriale se vor pronunța pe text de abia în 21-22 septembrie. Evident, va urma plenul Senatului, apoi procedura la Camera Deputaților. Deci, UDMR mai are destul de mult de așteptat.
În plus, la doar o săptămână după ce deputații PSD au depus proiectul, un alt parlamentar social-democrat, Bogdan Diaconu, a depus o propunere legislativă prin care ar urma să fie interzise steagurile cu caracter etnic.
Statutul minorităților, tot în aer
Tot prin Acordul politic dintre PSD și UDMR, Guvernul Ponta se angaja să sprijine „adoptarea proiectului de lege privind Statutul minorităților naționale“. Cu toate acestea, proiectul nu a fost repus în discuție, fiind în continuare pus la păstrare în sertarele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Reamintim că Statutul minorităților naționale se află în Parlament din mai 2005, a fost respins de Senat în octombrie 2005 și, de atunci, este în dezbaterea deputaților. Ultima retrimitere la comisie s-a produs în septembrie 2012, iar de atunci nu s-a mai vorbit deloc de el.
Alte angajamente ale social-democraților
Modificarea Constituției și reorganizarea administrativ-teritorială a României, „ținând cont de tradițiile, cultura și istoria diferitelor zone ale țării“, reprezintă alte două angajamente asumate prin Acordul politic din 3 martie. După cum bine știm, subiectele nu au mai figurat pe agenda publică în ultimele luni și nici nu sunt semne că vor fi reintroduse prea curând. Ceea ce nu înseamnă că și maghiarii au renunțat la ele. În urmă cu circa o săptămână, întrebat de proiectul de autonomie pe care UDMR s-ar pregăti să-l lanseze chiar astăzi, secretarul general al Uniunii, Kovacs Peter, spunea: „Poziția UDMR este că avem nevoie de o nouă Constituție“. Liderul UDMR mai arăta că sunt două variante de proiect de autonomie pe masa de lucru, „una care se încadrează în Constituția actuală, cealaltă are în vedere o Constituție nouă sau amendată“. Tot în categoria promisiuni uitate putem trece și angajamentul din Acord potrivit căruia cetățenii de etnie maghiară ar urma să se bucure de reprezentare proporțională în „instituții, structuri deconcentrate și instituții la nivel județean și local“.
