România revine la votul pe liste de partid, abandonând sistemul uninominal, iar partidele se află în criză de oameni și de idei. Populismul pare să fie principala strategie de campanie.
Fotografia startului campaniei electorale arată, pe baza sondajelor, că PSD și PNL se luptă pentru supremație, social-democrații având câteva procente avans. UDMR, ALDE, USR și PMP se luptă pentru intrarea în Parlament.
Până acum, bătălia politică este caracterizată de sărăcia ideilor, ajungându-se ca PNL să copieze un slogan al PSD. Politicienii se întrec în promi-siuni populiste, fără acoperire financiară, ignorând avertismentele Băncii Naționale și ale Consiliului Fiscal.
PSD domină terenul
Competiția populismului are un câștigător detașat: PSD. Social-democrații au promovat în Parlament scutiri de taxe, majorări de salarii și pensii care vor văduvi bugetul de stat de nouă miliarde de lei, fără studii de impact și fără a explica de unde vor lua acești bani.
Ultimul episod – majorări de salarii în sănătate și educație în valoare de 4,85 de miliarde de lei – a fost tranșat în condițiile lipsei de cvorum. În ciuda faptului că partidul a aprobat un Cod etic, pe liste au intrat o serie de candidați cu probleme penale. Printre aceștia se numără Liviu Dragnea, Victor Ponta, Lia Olguța Vasilescu, Ecaterina Andro-nescu sau Iulian Iancu.
Liviu Dragnea a monopolizat prezentarea programului de guvernare al PSD, încercând să-și construiască o imagine de viitor premier, fără ca partidul să facă vreo nominalizare oficială. Președintele Klaus Iohannis a afirmat că nu va propune un premier cu probleme penale, în condițiile în care Dragnea a fost condamnat la un an cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012. Propaganda PSD a reacționat prompt, atât liderii partidului, cât și televiziunile prietene acuzându-l pe Iohannis de încălcarea Constituției. Juridic, președintele are o marjă largă de nominalizare a premierului, dacă nici un partid nu obține 50%. Agitația din rândurile PSD demonstrează că social-democrații nu au emoții în ceea ce privește obținerea primului loc în alegeri, ci sunt preocupați să pună presiune pe președinte să le nominalizeze premierul.
PNL și USR se agață de Cioloș
De cealaltă parte a baricadei, liberalii încearcă să joace cartea responsabilității fiscale, opunându-se majorărilor votate de PSD. Rămâne de văzut ce impact va avea această strategie, în condițiile în care o parte din măsurile promovate de PSD au fost votate și de liberali, cum ar fi legea lui Liviu Dragnea de eliminare a 102 taxe. Pe de altă parte, programul PNL abundă de promisiuni similare cu cel al PSD – dublarea salariilor medicilor, creșterea salariilor profesorilor sau a alocațiilor pentru copii. PNL se află într-un cerc vicios: liberalii și-au asumat discursul Guvernului Cioloș privind lipsa fondurilor pentru majorări, fără a explica de ce aceste creșteri ar fi posibile de la 1 ianuarie 2017, cum propune PNL.
Cu rare excepții, gen Verginel Gireadă, liberalii și-au eliminat penalii de pe liste, dar au păstrat pilele – vezi cazurile Mara Mareș (fiica unui consilier local), Mara Calista (apropiată de Alina Gorghiu), Viorica Cherecheș (mama primarului Cătălin Cherecheș, aflat în arest la domiciliu). Liberalii îl susțin pe premierul Dacian Cioloș pentru un nou mandat la Palatul Victoria, o nouă dovadă a absenței unor lideri de marcă din interiorul PNL.
Și USR, formațiune nouapărută, îl susține pe Dacian Cioloș pentru postul de premier.
Partidul lui Nicușor Dan își axează mesajul pe diferențierea de partidele clasice și adună în rândurile sale personaje de orientări diverse, de la stângiști precum Mihai Goțiu sau Adrian Dohotaru, oameni de dreapta precum Cosette Chichirău sau libertarieni precum Claudiu Năsui.
Tăriceanu și Băsescu se autopropun
La polul opus se situează formațiuni precum ALDE sau PMP, care reprezintă vechea gardă din politică. Listele ALDE abundă de candidați cu probleme penale, precum Călin Popescu Tăriceanu, Ovidiu Silaghi, Ion Ariton, Remus Borza sau Tudor Pendiuc. Programul ALDE reia vechile idei ale lui Tăriceanu (gen România, a șaptea putere eco-nomică a Europei), prilej pentru fostul premier să se autopropună pentru Palatul Victoria. Și la PMP, Traian Băsescu candidează, deși este urmărit penal pentru spălare de bani. Deși PMP se află la limita pragului electoral, colegii lui Traian Băsescu îl propun pe fostul președinte pentru postul de premier.
În schimb, UDMR accentuează mesajele de autonomie. „Taxele noastre să îmbogățească Ardealul, nu Capi-tala“, a fost un prim mesaj al UDMR. Acesta a fost dublat de ieșirea liderului Kelemen Hunor, privind apropierea a 100 de ani la Marea Unire din 1918. „Acel moment a însemnat o înfrângere pentru noi. Nu putem uita durerea acelei înfrângeri“, a comentat Hunor.
A început votul în Diaspora
Primii alegători din diaspora și-au exercitat deja dreptul fundamental de a vota pentru alegerile din 11 decembrie, a anunțat Alexandru Petrescu, președintele Poștei Române. Cel mai scurt drum extern (tur) al unui buletin de vot va fi de aproximativ 300 de kilometri, către Bulgaria, și va fi parcurs într-o singură zi, în timp ce drumul cel mai lung va fi de aproximativ 21.400 de kilometri, către un alegător din Vanuatu. În acest traseu sunt implicați operatorii poștali din Australia și Vanuatu, trimiterea fiind transportată prin mai multe curse aeriene.
Dragnea îi bate pe liberali la spitale
Pe lângă salarii majorate pentru medici, PSD și PNL au promisiuni și pentru pacienți. Și la acest capitol, PSD a plusat. Liberalii au lansat primii ideea construirii a opt spitale regionale, precum și a 900 de case ale medicului. A doua zi, PSD a anunțat înființarea a opt spitale regionale. În plus, PSD a promis înființarea Spitalului „Carol Davila“ în București, până în 2020, care ar urma să fie un spital clinic și universitar, centru de urgență și cercetare, cu peste 2.500 de paturi și cu un campus medical.
