Liderii acestui partid sunt de părere că tinerii din ramurile sud-dunărene ale poporului român ar trebui să beneficieze de un sistem de burse asemănător celui oferit tinerilor basarabeni.
Liderul organizației municipale a PMP Cluj-Napoca, Rareș Rusu, care este și consilier județean, a lansat ideea creării unui sistem de burse de studiu în liceele și facultățile din România, ai cărui beneficiari să fie tinerii care trăiesc în comunitățile de români din sudul Dunării. Cel mai numeros grup de acest fel este cel al aromânilor, care trăiesc în Grecia, Albania, Macedonia, dar și în alte zone.
Această inițiativă vine în contextul în care criza economică din Grecia a lovit extrem de puternic minoritatea românească din această țară. Comunitatea aromână trăiește, în general, în regiunile cele mai sărace. Din cauza lipsei locurilor de muncă și a instabilității economice, tinerii aromâni sunt nevoiți să renunțe la studiile universitare și chiar la cele liceale, pentru că nu își permit să suporte costurile traiului în orașele care oferă aceste tipuri de educație, spune Rareș Rusu. El mai afirmă că nici starea materială a tinerilor aromâni din țări din afara Uniunii Europene, precum Albania sau Macedonia, nu este mai strălucită.
”Încă din secolul al XIX-lea, statul român a manifestat grijă și s-a implicat în susținerea Educației, Culturii și Bisericii din comunitățile de aromâni. Eforturile financiare ale României au fost importante, însă și mai importante au fost rezultatele acestui program. Poate că fără sprijinul României acordat aromânilor, această ramură sudică a poporului nostru ar fi dispărut, iar cultura română ar fi fost lipsită de contribuția unor personalități precum Șt. O. Iosif, Neagu Djuvara sau Ion Caramitru, iar sportul românesc nu ar fi beneficiat de recunoașterea internațională pe care a atins-o, în lipsa lui Gheorghe Hagi sau Simona Halep. De aceea, cer Ministerului Educației și Cercetării Științifice să găsească resursele necesare pentru a oferi tinerilor aromâni acces la un sistem de burse asemănător celui de care beneficiază tinerii noștri români din Republica Moldova și din Ucraina”, a declarat președintele PMP Cluj-Napoca, Rareș Rusu.
Dialectul istroromân, pe cale de dispariție
Organizația Cluj-Napoca a PMP cere ca acest sistem de burse să fie deschis tinerilor aromâni din toate statele balcanice, precum și tinerilor care provin din comunitatea meglenoromână, din cea istroromână, precum și din celelalte comunități românești de la sud de Dunăre. ”Prea adesea uităm faptul că avem frați care trăiesc în comunități aflate în pericol de dispariție. Dialectul istroromân al limbii române mai are doar câteva sute de vorbitori. Organizația Națiunilor Unite a inclus istroromâna în Cartea Roșie a UNESCO dedicată limbilor aflate în pericol de dispariție. Noi avem datoria să încercăm să salvăm acest patrimoniu lingvistic și cultural al poporului român”, a mai declarat președintele PMP Cluj-Napoca, Rareș Rusu. El a adăugat că solicită demararea acestui program de burse chiar din anul universitar 2015 – 2016. Meglenoromânii trăiesc cu precădere în Grecia, istroromânii în Croația, iar importante comunități românești se regăsesc pe Valea Timocului și în Voivodina.
Burse pentru românii de peste Prut
După anul 1989, statul român a început să ofere burse tinerilor români de peste Prut, din teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică. Cele mai numeroase burse au fost oferite tinerilor basarabeni, apoi a fost creat un sistem de burse și pentru tinerii români din Ucraina, care trăiesc în Bucovina de Nord, Basarabia de Sud, Ținutul Herța sau Maramureșul de Nord. La un sfert de secol de la lansarea acestui sistem de burse, schimbările produse în Republica Moldova sunt spectaculoase. Cei mai mulți dintre membrii tinerei elite care a pus Republica Moldova pe drumul spre Uniunea Europeană sunt tineri care au fost educați în România. Cel mai cunoscut exemplu este cel al primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă.
