Majoritatea în Consiliul General al Capitalei depinde de PMP, formațiune care decide soarta proiectelor propuse de primarul Gabriela Firea (PSD). În restul țării, PMP s-a aliat fie cu PSD, fie cu PNL, în încercarea de a se întări la nivel local.
Conducerea interimară a RADET a fost validată de Consiliul General al Capitalei, cu voturile PSD, ALDE și PMP în timp ce USB și PNL au votat împotrivă. Cei șase membrii ai CA vor avea un mandat de cel mult șase luni, ei fiind propuși de PSD și de ALDE. CV-urile unora dintre membrii CA, puse la dispoziția consilierilor cu câteva minute înainte de vot, au provocat controverse. Potrivit lui Cristian Ciucu, consilier PNL, unul dintre membrii CA, Sorin Chiriță are 38 de diplome și certificate universitare – fiind printre altele, economist, psihoterapeut, specialist în psihologia copilului, urbanism, terorism, terapia familiei sau achiziții publice. A fost de asemenea, validat Nicolae Rotileanu (venit pe filiera ALDE), fost membru CA la Loteria Română, Hidroelectrica, CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Fondul Proprietatea. Din CA va face parte și Claudiu Crețu, la bază ofiţer MAI, reconvertit în specialist control intern managerial.
Explicațiile PMP
Dincolo de controversele privind conducerea RADET, votul din Consiliul General este un exemplu concret al modului în care PMP poate înclina balanța. PSD are 22 de consilieri și se află în alianță cu ALDE (4), mizând pe 26 de voturi sigure. De cealaltă parte a baricadei, în opoziție, se află USB, cu 15 consilieri, PNL, cu opt, adică 23 de consilieri. PMP, care are șase consilieri și decide majoritatea, a anunțat recent că refuză postul de viceprimar oferit de PSD, rămâne în opoziție față de primarul Gabriela Firea și va vota doar proiecte punctuale, după cum a explicat Eugen Tomac, președinte executiv al PMP.
O colaborare punctuală a fost și ceea care a vizat noua conducere a RADET, susține Robert Turcescu, consilier general din partea PMP. „După vot, am primit mulțimiri din partea sindicaliștilor din RADET. RADET se afla într-o situație de blocaj, după demisia intempestivă a fostului Consiliu de Administrație. Votul a fost pentru deblocarea situației de la RADET, nu un vot pentru CA propus de PSD. Am luat decizia după ce am avut discuții cu sindicatele din RADET”, a explicat Turcescu.
El a comentat și informațiile neoficiale privind o înțelegere cu PSD, prin care PMP să primească funcții în eșalonul doi al Primăriei (directori, șefi de comisii). „Mi se pare că problema nu este corect pusă. Avem șase consilieri și suntem îndreptățiți, în urma votului de la alegerile locale să obținem șefii de comisii”, a afirmat Turcescu. El a menționat că PMP va vota doar proiectele primarului care sunt necesare pentru București. Turcescu a dat și un exemplul când partidul său s-a opus social-democraților- transferului Bulevardului Unirii de la Administrația Străzilor către Primăria sectorului 3, condusă de Liviu Negoiță (PSD), proiect care a și fost scos de pe ordinea de zi.
Harta negocierilor din teritoriu
După alegerile locale, PMP a reușit să încline balanța puterii în mai multe județe, după modelul brevetat de UDMR în Transilvania. În cele mai multe cazuri, partidul condus de Traian Băsescu a bătut palma cu PSD, obținând posturi de vicepreședinți ai CJ. Astfel, în Constanța PMP a format o alianță cu PSD și ALDE, obținând un post de vicepreședinte. În Timiș și Caraș-Severin, PMP a obținut câte un post de vicepreședinte după ce s-a alăturat PSD și ALDE, suplinind voturile UNPR, partid care la aceea vreme negocia cu PNL (majoritatea s-a format înaintea fuziunii PMP-UNPR). Și în Maramureș, PMP a obținut un post de vicepreședinte, formând majoritatea alături de PSD și Coaliția pentru Baia Mare, formațiunea primarului Cătălin Cherecheș, arestat preventiv, fiind acuzat luare de mită. PMP a obținut un post de vicepreședinte și în Neamț, s-a format o majoritate PSD-ALDE-PMP, urmată de un vot cu scandal, după ce consilierii celor trei formațiuni au fost acuzați de PNL că și-au arătat voturile. În Prahova, PMP este în majoritate dar a renunțat la postul de vicepreședinte, dorit și de ALDE, după ce social-democrații au luat președintele și un vicepreședinte.
În câteva județe, PMP s-a înțeles cu PNL. În Ilfov, majoritatea este asigurată de PNL și PMP, după ce partidul lui Traian Băsescu a negociat și cu PSD. Marian Petrache (PNL), anchetat pentru suspiciuni de corupere a alegătorilor a obținut, în acest fel, un nou mandat de președinte al CJ cu 18 voturi contra 15 pentru candidatul PSD. În schimb, ambii consilieri PMP au devenit vicepreședinți ai CJ. Și aceasta pentru că ei au arbitrat, practic, între cele două tabere: PNL cu 16 consilieri și PSD+ALDE cu 15. PMP s-a aliat cu PNL și în județe dominate de liberali precum Alba și Arad, fără a cere, însă, funcții de conducere.
MANDATE
Componența CGMB
PSD – 22
USB – 15
PNL – 8
PMP – 6
ALDE – 4
